Pelerinajul anual de la Sângeorz-Băi la Cormaia cu ocazia hramului bisericii greco-catolice din parohia Cormaia, protopopiatul Rodna, a reunit duminică, 25 august 2019, în jurul Episcopului eparhial de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a pr. protopop Nicolae Jarda și a preoților participanți, câteva sute de credincioși pentru a păși cu toții, în tovărășia Sfinților și a Fericiților Episcopi greco-catolici martiri, pe drumul rugăciunii spre întâlnirea cu Dumnezeu.
Sărbătoare de referință în programul pastoral al protopopiatului Rodnei, acest pelerinaj este, an de an, pentru cei care aleg să participe, ocazie de a medita la pelerinajul propriei vieți, la măreția lui Dumnezeu – făcând procesiunea pe jos, timp de peste o oră, de la biserica din Sângeorz-Băi la Cormaia -, și a medita la urmarea și aprofundarea credinței înaintașilor, pentru a întări credința Bisericii de azi. Actuala ediție a fost bogată în binecuvântări. Moaștele Fericitului Episcop pelerin Iuliu Hossu – cel care, în anii de detenție sub regimul comunist (1948-1970), colinda în gând de-a lungul și de-a latul Eparhia iubită (cum mărturisește în memorii) – au fost purtate în procesiunea de la biserica protopopială din Sângeorz-Băi spre Cormaia. La baza dealului pe care străjuiește biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Cormaia, la trecerea pelerinilor spre sfântul locaș, a fost binecuvântată de către PS Florentin o frumoasă poartă maramureșeană ridicată prin măiestria și generozitatea unor credincioși, purtând inscripționate cuvintele lui Isus: „Eu sunt poarta: dacă cineva intră prin Mine, va fi mântuit” (Ioan 10,9).
Biserica parohială din Cormaia, construită în 1999-2000 pe un teren donat de fam. Jarda Maxim și Lucreția, prin grija pr. protopop și a credincioșilor a fost renovată în decursul anului 2018. În urma lucrărilor masa altarului a fost schimbată, așa încât s-a făcut, cu prilejul actualei ediții a pelerinajului, sfințirea sf. altar. Și la acest moment binecuvântări cerești au coborât peste cei prezenți, în masa sf. altar fiind așezate moaștele Fericitului Episcop Iuliu Hossu. Astfel, prezența spirituală a marelui Arhiereu a rămas la Cormaia prin moaștele așezate, sub sigiliu, în altarul bisericii. Fericitul Episcop Iuliu a asistat, în mod spiritual, în continuare, la programul sărbătorii și prin moaștele dintr-un ostensoriu adus pentru acest pelerinaj de la sediul Episcopiei din Cluj-Napoca. A urmat binecuvântarea, de către PS Florentin, a unui bust al Fericitului Iuliu Hossu amplasat lângă sfântul locaș, care a fost dezvelit de Ierarh și de primarul orașului Sângeorz-Băi, Traian Ogâgău care, împreună cu autorități și personalități locale și județene, a participat la acest pelerinaj.
Sfânta Liturghie arhierească a fost celebrată apoi sub cerul liber pe platoul alăturat bisericii, unde Dumnezeu a creat un cadru mirific, adevărat colț de rai pământesc ce vorbește despre frumusețea raiului ceresc. Răspunsurile liturgice au fost date de tineri și credincioși din Sângeorz-Băi, reuniți în corul condus de sora Dominica din Congregația Surorilor Maicii Domnului (CMD). Între participanți au mai fost Surori CMD, Surori Baziliene, tineri din ASTRU, s-a evidențiat prezența Reuniunii Mariane, a altor asociații eparhiale. Mulți dintre pelerini au venit înveșmântați în strai popular românesc, după frumosul obicei strămoșesc. În cuvântul de învățătură, PS Florentin a meditat mai întâi evanghelia duminicii (a 10-a după Rusalii – Mt 17,14-23, a vindecării unui lunatic), care „ne arată că trebuie să rămânem puternici în credință”. A amintit mustrarea pe care Isus a adresat-o apostolilor, care, deși primiseră puterea de a alunga diavolii și pe cea a vindecării, totuși nu au putut vindeca un lunatic. Mântuitorul le-a spus că acest fapt „se datorează puținei lor credințe. Viața pe acest pământ presupune un drum de credință constantă în Dumnezeu, nu un drum cu pauze”, nu trebuie să avem o credință „formală”, „de ochii lumii”, nu e destul „să ne îndreptăm spre Dumnezeu doar atunci când avem nevoie”.
„Credința este un har, o virtute teologală care constituie fundamentul apartenenței noastre la Dumnezeu și la Biserică. Fără credință, nu ne putem mântui. De aceea, Isus îi invită pe apostoli să înțeleagă faptul că, pentru a menține acea putere, este nevoie de rugăciune și comuniune cu Dumnezeu.” Preasfinția Sa a afirmat: „Nu ni se cere o credință foarte mare, nici o credință demonstrativă pentru alții, ci o credință puternică, profundă. Să avem încredere că El este alături de noi, că rugăciunile noastre sunt ascultate, că Dumnezeu vrea mântuirea tuturor. Să avem încredere că am primit harul Botezului și suntem rânduiți spre mântuire. Să încercăm să cultivăm această încredere, să știm că nu este suficientă o spovadă și mersul la biserică, ci trebuie să avem un program de rugăciune care să ne întărească pe drumul credinței, să întărească comuniunea noastră cu Dumnezeu.”
„Am primit harul de a deveni «fii ai lui Dumnezeu prin Fiul», cum scrie foarte frumos Sf. Ioan, Teologul și Apostolul. Evanghelia de astăzi ne invită să rămânem puternici în credință în continuare, să cultivăm credința sufletelor noastre. Să nu lăsăm să se usuce sămânța primită prin Botez, ci să o stropim cu jertfa rugăciunii, cu jertfele zilnice, mortificările, postul, asceza, cu tot ceea ce este spre preamărirea lui Dumnezeu și spre mântuirea sufletelor noastre. Să îl rugăm pe Dumnezeu, să ne mențină până la sfârșit în acest pelerinaj pământesc pe drumul credinței, indiferent de ce se întâmplă în jurul nostru.”
Ierarhul a continuat cu următorul punct, despre binecuvântarea bustului și prezența moaștelor Cardinalului Iuliu Hossu, „cel dintâi cardinal al neamului românesc, arhipăstorul de Cluj-Gherla, de binecuvântată memorie, un exemplu mai aproape de noi al perseverenței în credință până la sfârșit” și, în partea finală a predicii, a reluat firul vieții fericitului Arhiereu, subliniind eroismul credinței sale, fidelitatea față de cuvântul deseori repetat: «credința noastră este viața noastră!» Preasfinția Sa a mai spus: „Să fie această Sf. Liturghie o aducere de mulțumire lui Dumnezeu pentru acest «an sfânt» al Bisericii noastre, sfânt pentru că, prin mijlocirea rugăciunilor Preasfintei Fecioare Maria a Sfântului Iosif, Patronul Eparhiei noastre, a Sfântului Ioan Paul al II-lea, în acest an am reușit să ducem la bun sfârșit formalitățile, nu puține și nu ușoare, ale deshumării osemintelor Arhiereului nostru și aducerii lor la Cluj.”
„De asemenea, în timp ce mergeam înainte cu aceste formalități, cauza de beatificare a Episcopilor noștri martiri mergea înainte, în așa fel încât în sărbătoarea Sf. Iosif, Patronul Eparhiei noastre am primit vestea cea bună că, dintre cei 9 judecători ai Tribunalului Cauzei de beatificare care trebuiau să dea un verdict, pozitiv sau negativ, toate voturile au fost pozitive. Cauza a mers mai departe, iar în 25 martie 2019, la Buna Vestire, am primit și noi o veste bună: că Sfântul Părinte însuși, Papa Francisc, în cadrul vizitei în România, a acceptat să facă frumosul gest de Beatificare a Episcopilor noștri. Mulți ați fost acolo, la Blaj, și ați auzit acele frumoase cuvinte, dar permiteți-mi să le recitesc, pentru că ele fac parte din istoria Bisericii noastre și trebuie să rămână înscrise cu litere de aur, ca și evenimentul de la Blaj, un eveniment unic și providențial. Unic, pentru că nu se va mai repeta, providențial, pentru că multă lume spunea, în anul 2018 și mai înainte: «iată că Biserica Romano-Catolică de limbă maghiară și-a cinstit înaintașii, și-a ridicat Episcopii la cinstea altarelor, la fel și Biserica Romano-Catolică de limbă română, de la Iași și București, dar cu voi, greco-catolicii, ce se întâmplă? De ce așteptăm atât? Până când?» Și atunci, mi-au venit în minte cuvintele unui alt mărturisitor pentru credință, ale Cardinalului Alexandru Todea, care spunea: «Ceasul Domnului, nici nu grăbește, nici nu întârzie»!”
„Iubiți credincioși, pentru noi, Dumnezeu a rânduit ceva mult mai frumos: nu numai beatificarea într-un oraș din țară, cu prezența Cardinalului prefect al Congregației pentru Cauzele Sfinților, ci a rânduit să vină însuși Pontiful Roman în vizită în România, să îi ridice pe Episcopii noștri martiri pentru credință la treptele altarului, la Blaj, la umbra Catedralei Episcopului Micu Klein. Este o mare cinste și o mare onoare pentru Biserica noastră și pentru neamul nostru românesc, pe care, poate, nu am meditat-o suficient pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu. Citez cuvintele Sfântului Părinte, Papa Francisc, la momentul beatificării, în 2 iunie 2019, care au fost rostite în limba latină, așa cum este tradiția Bisericii: «noi, ascultând dorința fratelui nostru, Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice Române, a mai multor confrați întru episcopat, precum și a multor credincioși, după ce am primit părerea exprimată de Congregația pentru Cauzele Sfinților, cu autoritatea noastră apostolică dispunem ca venerabilii slujitori ai lui Dumnezeu: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Episcopi și Martiri ai Bisericii din România, păstori după Inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării și a păcii, să fie de acum înainte numiți fericiți și să li se poată celebra sărbătoarea în locurile și după legile prevăzute de Dreptul Canonic, în fiecare an, la 2 iunie. În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Spirit. Amin».”
„Iubiți credincioși, este un mare favor pentru Biserica noastră și o mare bucurie. Avem acești mijlocitori, ne putem ruga lor pentru a rămâne perseverenți în credință, așa cum ei au rămas perseverenți în credință. Putem spune că visul Cardinalului (cel de a se întoarce în eparhia sa) s-a împlinit în acest an și, de acum, poate, avem de lucru mai mult, pentru ca să menținem această zestre sfântă”. La încheierea celebrării liturgice, coordonatorul evenimentului, pr. Nicolae Jarda a rostit un cuvânt de suflet, mulțumind primarului, autorităților, preoților și credincioșilor pentru prezență: pr. Flămând Augustin și credincioșii din Șanț, Ilva Mare, Recele; pr. Pavel Vranău cu credincioși din Rodna; pr. Miclea Florin și credincioși din Maieru; pr. Ioan Luțu Dumitru cu credincioși din Leșu; pr. Oltean Claudiu și credincioși din Ilva Mică și Feldru-Valea Secerului; pr. Iuliu Bontaș și credincioși din Feldru și Nepos; pr. Login Ceuca și credincioși de la Năsăud; pr. Cioncan Gherasim și credincioși de la Salva; pr. Claudiu Sorășan și credincioși de la Runcu Salvei; pr. Avram Gavrilă și credincioși din Telciu; pr. Ioan Puie și credincioși din Tihău; pr. ceremonier Florin Isac din Cluj-Napoca.
A mulțumit și „pelerinilor veniți de la Bistrița, Cluj, de la Hodaie-Cătina, corului din Sângeorz-Băi și Televiziunii Sângeorz-TV”, salutând, de asemenea, „prezența unei Ginte latine din Basarabia, care este înfrățită cu Ginta latină din Sângeorz-Băi”. Mulțumiri au mai fost adresate teologilor care au ajutat la celebrare, Surorilor CMD și Surorilor Baziliene, curatorilor de la Cormaia și Sângeorz-Băi, Poliției, Jandarmeriei, tuturor celor care s-au implicat în organizare. Și PS Florentin a mulțumit pelerinilor, corului, preoților, adresând o mulțumire specială pr. Nicolae Jarda și familiei sale, oferind pr. protopop o icoană „a Măicuței Sfinte”, un crucifix „pentru altarul reînnoit al bisericii” și „Geniul greco-catolic românesc”, un volum realizat de Cristian Bădiliță și Laura Stanciu. Preasfinția Sa a oferit pr. Jarda și un semn din partea Sfântului Părinte Francisc: o medalie pe care Sfântul Părinte a dorit să o emane cu ocazia vizitei sale în România; o „armă de luptă”, tot din partea Sfântului Părinte, a fost înmânată și preotesei Elena Jarda: șiragul Sfântului Rozariu.
S-a trecut apoi la venerarea moaștelor în biserică și închinarea credincioșilor în altarul resfințit, prilej cu care fiecare a primit de la PS Florentin și câte o imagine cu chipul Fericitului Episcop Iuliu Hossu. A urmat o generoasă agapă fraternă oferită tuturor de către organizatori, moment care a încheiat acest timp de bucurie și întărire în credință după modelul înaintașilor, în mod particular al Fericitului Cardinal Iuliu Hossu care din lumina Gloriei cerești își răsfrânge, peste cei care îi cer mijlocirea, darul spiritual și iubirea de părinte.