window.dataLayer = window.dataLayer || []; function gtag(){dataLayer.push(arguments);} gtag('js', new Date()); gtag('config', 'UA-129792058-1');
Tribunalul Ordinar2018-03-28T17:58:52+00:00
Curia Arhiepiscopiei Majore

Canonul 114 din actualul Cod situează pe poziția a treia Tribunalul Ordinar. Sunt multe canoanele primelor concilii care vorbesc despre administrarea justiției, însă doar un canon ne vorbește în mod explicit despre instituția Tribunalului Ordinar. Canonul 25 al Conciliului in Trullo (692), în concordanță cu c. 17 al conciliului din Calcedon (451), stipulează competența sinoadelor provinciale de a trata cauzele de dispută dintre episcopi.

Primele două articole din Statutul Tribunalului Ordinar al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică stabilește că, în conformitate cu prevederile c. 1063 CCEO, Tribunalul Ordinar este „unicul Tribunal de a doua și ulterioare instanțe în toate cauzele ecleziastice ale eparhiilor ce compun Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, din interiorul teritoriului canonic” (art. 1-2).  Natura sa colegială stă atât în modul său de a fi cât și în activitățile sale, în disciplina și în procedurile sale. Toți judecătorii acționează în mod colegial sub persoana președintelui care este un primus inter pares. Cazurile sunt distribuite în mod colegial, la fel și procedurile în fiecare etapă a procesului până la sentința definitivă.
Pentru administrarea justiției, acest tribunal este condus de către un moderator – Arhiepiscopul Major în cazul nostru – care veghează la respectarea normelor comune, a statutului precum și a normelor administrative ale Sfântului Scaun și ale Sinodului Episcopilor. Deschide totodată anul judecătoresc și dă raportul anual al tribunalului însoțit de eventuale observații și propuneri. Numirile din cadrul tribunalului reprezintă de asemenea  o responsabilitate a sa.

Componența tribunalului este următoarea: președintele tribunalului care este vicarul judecătoresc; vicepreședintele tribunalului care este vicarul judecătoresc adjunct; judecătorii; apărătorii legăturii; promotorii dreptății; apărătorii stabili: avocați și procurori;  cancelarul; notarii. Colaborează cu tribunalul avocați acreditați și experți acreditați pe lângă tribunal. Toate aceste persoane trebuie să posede titlurile de studii cerute de către CCEO pentru ocuparea funcției respective. Numirea membrilor este o prerogativă a Arhiepiscopului Major, putând fi aleși din orice eparhie, institut religios sau societate de viață comună sau dintr-o altă Biserică sui iuris cu consimțământul scris al episcopului eparhial sau al superiorului, în cazul institutelor de viață consacrată. Citind toate aceste prevederi în spiritul Codului, se remarcă o stabilitate a acestor oficii.

Președintele organizează și direcționează activitățile tribunalului, reprezentând în același timp tribunalul și actele sale. Din lista membrilor tribunalului, alcătuiește mai multe complete de judecată în funcție de numărul cauzelor sosite spre a fi judecate. Drepturile și obligațiile sale sunt similare cu cele ale vicarului judecătoresc dintr-un tribunal eparhial sau intereparhial. Revocarea sa se face doar de către moderator pentru un motiv foarte grav. Numărul judecătorilor și al auditorilor trebuie să fie suficient astfel încât să se formeze mai multe complete de judecată. În general, aceștia se rotesc între ei în urma desemnării de către vicarul judecătoresc cu eventualele îndatoriri specifice: redactare sentință, instrucție etc. Înlocuirea unui judecător poate avea loc în orice moment al desfășurării cauzei pentru a evita pierderi, prin decret. Din rândul judecătorilor, pot face parte și persoane laice „cu reputație integră”, numite de către Arhiepiscopul Major.

Una dintre figurile cele mai importante ale tribunalului este apărătorul legăturii ce are un rol primordial în desfășurarea activității procesuale. Absența acestuia în cadrul dezbaterilor sau a sesiunii de vot atrage după sine invaliditatea sentinței, având „obligația de a propune și expune tot ceea ce se poate aduce rațional împotriva nulității sacrei hirotoniri sau împotriva nulității ori desfacerii unei căsătorii”(art. 30). Într-o altă cauză, aceeași persoană poate îndeplini rolul de promotor al dreptății. Când o cauză privește binele public sau e de natură penală, promotorul dreptății este cel care are obligația de a apăra binele public, fiind instituit cu caracter permanent pentru aceste tipuri de cauze sau ad casum pentru cauze contingente.
În spiritul canonului 1101, §§ 1 și 2 ce prevede ca în fiecare tribunal să existe un număr suficient de notari care să înregistreze actele judiciare și să confere prin semnătura lor caracter public și autentic fiecărui act procesual, lipsa semnăturii ducând la nulitatea lucrărilor. Tribunalul ordinar are nevoie de un număr suficient de mare astfel încât fiecare cauză să fie urmărită de un notar. Se subînțelege că acesta nu trebuie să se identifice cu vreo altă figură prezentă în desfășurarea cauzei.

Tribunalul ordinar mai are în componența sa procuratori sau avocați, numiți exclusiv din rândul credincioșilor catolici în conformitate cu canonul 1141. Înscriși pe lângă Tribunal, aceștia oferă consultanță celor care o cer și celor care vor să se folosească de ei pentru a înainta o cauză de nulitate. Tribunalul deține și un Registru-evidență al experților în diverse materii de care se poate folosi în cazul în care ar fi nevoie de intervenția într-o anumită cauză.

Toți acești membri pot fi pedepsiți conform dreptului comun și Statutului  Tribunalului, mergând chiar până la retragerea acreditării persoanei în cauză. Atunci când sunt ridicate excepții împotriva judecătorilor, a promotorilor dreptății și a apărătorilor legăturii, moderatorul trebuie să ia o decizie . În cazul celorlalți, Statutul îl desemnează pe Președintele Tribunalului pentru a lua măsurile ce se le consideră oportune pentru buna desfășurare a activității tribunalului. Arhiepiscopul Major, în virtutea rolului de moderator al tribunalului, poate accepta renunțarea la funcție (c. 1063, § 2).

de Octavian Frînc

Sinodul Permanent
Episcopii Curiei
Tribunalul Ordinar
Economul Bisericii
Cancelarul
Comisiile

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Versiune BETA

Această versiune a site-ului se îmbunătățește. Apreciem orice comentarii sau observații în vederea dezvoltării unei versiuni care să răspundă cât mai bine nevoilor publicului.

Vă rugăm să ne transmiteți observațiile sau sugestiile dumneavoastră la adresa de email info@bisericaromanaunita.ro.

Vă mulțumim.

Vechiul website al BRU

Pentru a vizualiza articole publicate înainte de luna decembrie 2018, vă rugăm să accesați vechiul website al Bisericii Române Unite cu Roma: bru.ro

Acest website folosește cookie-uri proprii și ale terților. Prin continuarea navigării vă exprimați acordul pentru utilizarea acestora. Setări Ok

Cookie-uri ale terților

Google Analytics