Comunitatea greco-catolică a parohiei Timişoara II a sărbătorit marţi, 19 martie 2024, hramul bisericii „Sfântul Iosif”. Evenimentul s-a bucurat de prezența preasfinţitului Ioan.

Alături de episcop la sfânta liturghie au slujit: pr. Răzvan Oprişa, Protopop de Timişoara şi paroh la Timişoara VI, pr. Daniel Munteanu, parohul locului, Vasile Borda, paroh de Timişoara I, pr. Valentin Danciu – Timişoara III, pr. Sabău, paroh la Liebling, pr. Ioan Chişărău, paroh de Timişoara III, pr. Daniel Sas, paroh Timişoara V, pr. dr. Ionuţ Blidar, paroh de Dumbrăviţa, pr. Vasile Chindriş, paroh de Peciu Nou şi pr. Alin Taichiş, paroh de Izvin.

Pr Mihai Dragoş, paroh la Dragşina şi pr. dr. Ionuţ Blidar, paroh la Dumbrăviţa au fost disponibili pentru administrarea Tainei Pocăinței (Mărturisirii).

În cuvântul de învățătură, episcopul a vorbit despre dreptul Iosif. Mai întâi a subliniat faptul că Iosif a fost un personaj real, istoric, logodnicul Mariei din Nazaret şi tatăl crescător și ocrotitor al lui Isus, Fiul lui Dumnezeu. L-a caracterizat ca fiind un drept, adică un sfânt, un om al lui Dumnezeu, un bărbat al credinței, un bărbat fidel și muncitor, harnic. „Este un bărbat cu speranțe de viitor, cu planuri și vise; planuri care vor fi fundamental modificate de Dumnezeu după Planul Său. Pentru aceste motivații și virtuți Sfântul Iosif este ales ca ocrotitor al Bisericii Universale”, a spus episcopul.

Ierarhul a precizat că există multe asemănări între experiența dreptului Iosif și experiența noastră creștină. Astfel, precum Iosif a fost atras de Maria și de misterul ce o învăluia, în feluri diferite credincioșii sunt atraşi de Dumnezeu și de cele sfinte pe care le găsesc în și prin Biserică. „O mare taină sălășluiește în Biserică, așa cum o mare taină s-a sălășluit în viața și în pântecele Mariei. Ceva ce nu putem defini, ne atrage. Întemeiată de Isus, proprietatea Sa, Biserica este taina în care îl regăsim pe El, prin care El lucrează în inimi și vieți”, a subliniat episcopul.

În ciuda îndoielilor și provocărilor cu care s-a confruntat, Iosif a ales să-și asume responsabilitatea în creșterea și protejarea familiei sale. „Nu te teme [Iosif] să o iei pe Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Spiritul Sfânt” Matei 1,20 – intervine și îl asigură Dumnezeu prin înger. Iar ceea ce s-a zămislit se va și naște. Asemenea lui Iosif, fiecare dintre noi suntem provocaţi pentru a ne întări credința în fața încercărilor. Dumnezeu permite provocarea pentru a ne descoperi un nou univers, mai larg: „Nu vreți și voi să plecați? La cine să mergem?! Tu ai cuvintele vieții” Ioan, 6, 67-68.

„Taina lucrării lui Dumnezeu în trupul și viața Mariei rămâne. Datorită multor semne dreptul Iosif se convinge și se angajează, decide să însoțească această familie, muncind pentru ea, protejându-o, fiindu-i fidel. După acest pas aparent în gol al credinței, al angajării, rezultă negreșit ceva nou și neașteptat: Dreptul Iosif, în mod unic și istoric, a însoțit, protejat și hrănit cu munca sa pe însuși Isus, Fiul lui Dumnezeu și acest fapt nu trece niciodată” – a spus în încheiere PS Ioan.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă oferită de credincioşi.

Biroul de presă al Eparhiei de Lugoj

Sursa: episcopialugoj.ro