PS Claudiu: „Să lăsăm larg porțile minții și ale sufletului nostru deschise în Dumnezeu”
Cu emoție, privire retrospectivă și speranță, în rugăciune și cu spirit de recunoștință față de Dumnezeu și față de dascălii lor, studenții Facultății de Teologie Greco-Catolică a Universității Babeș-Bolyai (FTGC) din Cluj-Napoca au luat parte la Sfânta Liturghie arhierească și la Festivitatea de absolvire a promoției 2023 a FTGC – licență și master. Marți, 6 iunie 2023, în Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea din Piața Cipariu, Cluj-Napoca, Sfânta Liturghie arhierească și momentul solemn al Festivității de absolvire, au împlinit o etapă importantă de formare spirituală, umană, intelectuală a studenților.
Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a fost întâmpinat, la orele dimineții, de pr. Marius Furtună, rector al Seminarului Teologic eparhial, de pr. Mircea Marțian, protopop și paroh la Capela „Sf. Iosif”, de preoți, preoți profesori, preoți oaspeți din Arhiepiscopia de Alba Iulia și Făgăraș și din Eparhia de Maramureș. Sfânta Jertfă Liturgică a fost celebrată în Capela „Sf. Iosif” a Catedralei, cu participarea absolvenților, a prietenilor și a familiilor acestora, a profesorilor, care în aceste momente au oferit lui Dumnezeu rodul muncii lor, și-au luat rămas bun și s-au bucurat pentru încă o generație pe care o binecuvântează părintește și o trimit în lume, așa cum Mântuitorul și-a trimis ucenicii, să fie lumină lumii și sare pământului.
În cadrul celebrării liturgice, Preasfinția Sa Claudiu s-a adresat studenților și celor reuniți în jurul lor. Le-a spus: „Ați încheiat o etapă din formarea voastră intelectuală și cu siguranță ați intrat în cunoașterea lui Dumnezeu, într-o cunoaștere așa cum ne-o prezintă Sfânta Scriptură, care nu se rezumă doar la zona rațională, intelectuală, ci, într-o trăire împreună cu Dumnezeu, într-o comuniune cu Dumnezeu, fiindcă, de fapt, aceasta este cunoașterea după Sfânta Scriptură. Așa este și cunoașterea între noi. Ne aduceam aminte și ieri, în Sărbătoarea Sfintei Treimi, că un astfel de mister, precum cel al Sfintei Treimi, nu se lasă cuprins de mintea noastră limitată, dar putem, în schimb, să ne apropiem intrând în acea comuniune de iubire dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Spirit. Și cred că aici este specificul formării intelectuale la care voi ați avut acces, și, de aceea le mulțumesc din inimă celor care au dăruit și celor care au primit și cred că împreună avem ceva de spus lumii de astăzi.”
„Știm cu toții că Biserica noastră are o tradiție în acest sens. Și, probabil, ne-am întrebat, mulți dintre noi, dacă după anii ‘90 Biserica mai are acea menire a școlilor, a educației, a învățământului. Fiindcă, pare că statul a preluat cumva această misiune a Bisericii. Cred că Biserica continuă să aibă un rol extrem de important tocmai din această perspectivă a cunoașterii în sens creștin. Noi nu încercăm să formăm oameni cu o inteligență sclipitoare, nu încercăm să mergem doar pe această linie rațională, chiar dacă este extrem de important. În acest timp, de oameni cu un bun intelect, de oameni cu o bună cunoaștere, lumea a fost și va fi plină. Dar, cei care au schimbat cu adevărat viața din această lume și viața oamenilor din jurul lor, sunt cei care au reușit să combine acest fel de cunoaștere cu cea derivată din iubire.”
Ierarhul a oferit exemplul Maicii Tereza de Calcutta „care pătrunde, nu doar cunoașterea de Dumnezeu, auzind acea voce care o cheamă continuu, «Vino, fii lumina Mea» – e vorba de lumina cunoașterii, de lumina lui Cristos adusă în această lume”. A spus: „Cu toți suntem chemați la această lumină blândă, dătătoare de pace, dar lumina cunoașterii se îmbină – și în viața maicii Tereza de Calcutta se conjugă – cu această iubire de aproapele, cu cunoașterea aproapelui și cred că la aceasta suntem și noi chemați. Fiindcă, dacă vedem viețile marilor sfinți din primele secole și până astăzi, cei care au marcat cu adevărat cunoașterea sunt cei care au reușit să îmbine aceste două dimensiuni. Și aici cred că este rolul specific al Bisericii și aici cred că Biserica nu a terminat de spus cuvântul ei.”
A amintit dificultățile timpului, greva care continuă în învățământ și care e semnal al faptului că există probleme, „lucruri de rezolvat, atât la nivel practic, cât mai ales la nivel calitativ. Și nici Biserica nu e străină de o astfel de criză, fiindcă trăim într-o lume bântuită de crize… Și dacă nu ar fi acest fel de cunoaștere, care să ne ducă până la un anumit punct rațional, și apoi să se deschidă în fața iubirii lui Dumnezeu, probabil că și noi am intra într-o zonă de preocupare, de lipsă de pace, de lipsă de bucurie. Ori, dacă ne uităm la Evanghelia de astăzi (Mt 4,25-5,13), Isus reușește să îmbine și ne invită să îmbinăm și noi aspecte aparent de neconciliat. Ne vorbește despre fericire, dar conjugă fericirea cu plânsul, cu foametea, cu setea, cu prigoana, ceea ce pentru lumea de astăzi este o nebunie. Cum poți fi fericit dacă plângi? Cum poți fi fericit dacă ești prigonit, cum poți fi fericit dacă ești flămând sau însetat? Mai mult (…), Isus vorbește despre apostoli, și despre noi, ca de o «sare a pământului». Cu toții știm ce este sarea, ea dă gust. Și felul în care noi suntem chemați să pătrundem cunoașterea, să intrăm în misterul cunoașterii lui Dumnezeu, este un fel de sare care dă gust vieții.”
Preasfinția sa Claudiu a dat glas frământării care are tendința să cuprindă și creștinii de azi, dacă, într-o lume bântuită de probleme, de război și crize ce par fără ieșire, mai are rost preocuparea pentru studiul teologiei; frământării cu privire la viitorul Bisericii, al Facultății de Teologie, chiar al absolvenților din această generație. Răspunsul l-a dat prin prisma perspectivei divine – arătând că o analiză din punctul de vedere al lumii nu are soluție, dar, prin credință, totul dobândește un sens, pentru că: „dincolo de ceea ce vedem ca și suferință, ca și întristare, ca și încercare, există o fericire. Este ceea ce Isus îi încredințează pe ucenicii Săi, și, așa cum spun străjerii în Evanghelia pe care de puțină vreme am ascultat-o, «nimeni nu a vorbit ca omul acesta». De aceea, străjerii nu îl prind pe Isus ci se lasă prinși de această învățătură tainică.” A afirmat: „La așa ceva cred că suntem chemați și noi. Să încercăm să mergem la maximul capacității noastre de înțelegere, de cunoaștere, dar, dincolo această cunoaștere să lăsăm larg porțile minții și ale sufletului nostru deschise în Dumnezeu, ca Dumnezeu să împlinească ceea ce nu putem face în mintea noastră; ca Dumnezeu să împlinească și să ne ajute să găsim, în primul rând, un sens pentru viața noastră, pentru ca, apoi, acest sens să îl împărtășim și lumii în care trăim. Aici suntem chemați să devenim sare a pământului.”
Preasfinția Sa Claudiu a atras atenția că din participarea la Sfânta Liturghie vine inspirația și puterea de a da sens vieții. Sfânta Liturghie este locul în care „și profesori, și învățăcei, punem la picioarele Domnului toate capacitățile noastre, așa cum am pune câteva pâini și câțiva pești, pentru ca Isus să înmulțească talanții noștri și să facă mintea noastră, inima noastră, viața noastră, pline de sens, iar sensul acesta să dea gust lumii în care trăim. Acesta este mesajul meu, aceasta este rugăciunea mea pentru noi toți, o rugăciune pe care o încredințez împreună cu voi Maicii Sfinte, cea care este în fața misterului lui Dumnezeu și care spune: «Fie mie după cuvântul Tău». Această transparență să pătrundă mintea, inima și viața noastră.”
După celebrarea liturgică, Festivitatea de absolvire a urmat în Aula „Cardinal Iuliu Hossu” alăturată capelei. Au prezentat acest moment absolvenții Romulus Iușan și Roxana Paula Zelghiu.
S-au adresat absolvenților, cu bucurie, prof. dr. Sorin Marțian, prodecan al FTGC, care i-a felicitat în nume personal și în numele pr. prof. dr. Cristian Barta, decan al FTGC, și, de asemenea, lect. univ. Simona Ștefana Zetea, care a adus în fața absolvenților o perspectivă asupra viitorului Bisericii – într-o viziune mai fraternă, cu accent pe sinodalitate, în contextul procesului sinodal în curs, amintind invitația la o comuniune adevărată a actualului Suveran Pontif -, totul în continuitate cu linia înnoitoare a Conciliului Vatican II.
S-au rostit cuvinte pline de emoție, absolvenții au predat „cheia” studenților mai tineri, încredințându-le idealurile și activitatea lor de studiu, asumată și acum încheiată în această instituție. Au fost momente de salut, de bun rămas, dar și de recunoștință a studenților față de profesorii și formatorii lor, cărora le-a fost oferit, în semn de prețuire, câte un trandafir. A vorbit, exprimând mulțumire, speranță, mai ales recunoștință, din partea absolvenților – șeful de promoție al FTGC, Marius Ion Bența, secția Teologie pastorală.
După predarea cheii – simbol al trecerii de la o etapă la alta – către generația de studenți care urmează, un absolvent de la secția Teologie pastorală, Rareș Maximilian Flore, a adresat colegilor mai tineri un mesaj de încurajare. Studenții din anii mai mici au răspuns, prin vocea tinerei Tania Lungu, cu mulțumire pentru că au avut un exemplu în colegii mai mari, cărora le-au adresat urarea: „Fie ca bunul Dumnezeu să vă călăuzească pașii în drumul pe care doriți să îl urmați și să vă deschidă toate porțile spre succes”. La încheiere, prof. dr. Sorin Marțian, prodecan al FTGC, a citit încă o dată catalogul, și, împreună cu pr. lect. univ. dr. Marius Grigore Furtună, rector al Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”, au oferit studenților diplomele de absolvire.
Sursa: eparhiaclujgherla.ro