Zi de bucurie marți, 19 martie 2019, pentru credincioșii Eparhiei de Cluj-Gherla și în mod special pentru credincioșii parohiei „Andrei Mureșanu” din Cluj-Napoca, în sărbătoarea dedicată Sfântului Iosif, patronul Bisericii Universale, celebrată ca sărbătoare de poruncă în Eparhia de Cluj-Gherla, Sfântul Iosif fiind și patronul acestei Eparhii încă de la începuturile drumului ei prin timp. Totodată, Sfântul Iosif este patron și al capelei din incinta Catedralei în construcție din Piața Cipariu, Cluj-Napoca, capelă în care s-au aniversat, în această zi, 12 ani de la data sfințirii și atribuirii ei parohiei „Andrei Mureșanu”, 12 ani de la data din care și în acest spațiu – până atunci doar un mare șantier -, „s-au deschis cerurile”, cum frumos a arătat pr. paroh Mircea Marțian în cuvântul său, și se deschid de atunci zilnic, la fiecare celebrare liturgică.

Sfânta Liturghie a fost celebrată de Episcopul eparhial, PS Florentin Crihălmeanu, împreună cu pr. Călin Bot, Vicar general, și preoții care slujesc în această capelă, precum și invitați, preoți consilieri eparhiali și protopopi. Deși în zi lucrătoare, au fost de față sute de participanți, între care și persoane consacrate – Maica Teodorina, superioara generală și un grup de surori din Congregația Maicii Domnului. De asemenea, s-au evidențiat, prin eșarfele albastre specifice, membrele Reuniunii Mariane. Comunitatea credincioșilor parohiei „Andrei Mureșanu” s-a reunit în această zi în jurul preoților lor, pr. paroh Mircea Marțian și vicarii parohiali, pr. Titus Sas, consilier eparhial cu cateheza, și pr. Florin Isac, ceremonier. O mulțumire deosebită PS Florentin a adresat participării la această celebrare a Mons. Virgil Florian, preotul care „ne asigură legătura cu trecutul glorios al Bisericii, îi mulțumim pentru că el continuă să fie un stâlp de bază ale acestei comunități și al bisericii noastre”.

„Astăzi Biserica Universală sărbătorește pe Sfântul Iosif, a început Preasfinția Sa cuvântul de învățătură, continuând: Sfântul Iosif este celebrat în Orient încă din secolul al IV-lea, iar în Occident, din secolul al VIII-lea (…). Pentru Eparhia noastră de-abia înființată în 1853, Sfântul Iosif dobândește o importanță specială pentru că cel dintâi Episcop Ioan Alexi, dorește ca Sfântul Iosif să fie ocrotitorul, patronul, Eparhiei de Gherla. În 1870, Papa Pius al XI-lea – un mare binefăcător al Bisericii noastre, pentru că el permite să se pună piatra fundamentală de temelie la Colegiul Pio Romeno – o «ambasadă» a Bisericii noastre, dar și un loc de studiu al multor generații de tineri la Roma -, îl declară pe Sfântul Iosif și patron al Bisericii Universale. Ulterior va deveni și patron al muncitorilor, de asemenea, ocrotitor al familiilor, este ales și model de feciorie, de consacrare lui Dumnezeu.”

Pentru a evidenția rolul pe care Sfântul Iosif l-a avut în cadrul Sfintei Familii, Ierarhul clujean a caracterizat, pe larg, funcțiunile sale principale: aceea de „cap al Sfintei Familii”, „ocrotitor al Sfintei Familii” și cea de „slujitor al Sfintei Familii”. Plecând de la Sfântul Iosif și rolul său, PS Florentin a dorit în această zi să prezinte „o altă persoană foarte importantă în Biserica Universală, o persoană pe care sperăm să avem bucuria de a o primi împreună în acest an, în mod particular la Blaj, este vorba despre Sfântul Părinte Papa Francesco, Pontiful Roman și Vicarul lui Hristos pe pământ. După modelul Sfântului Iosif, în mod asemănător Biserica Catolică are un cap aici, pe pământ, și acest cap este reprezentantul principal al Bisericii Universale cu rol delegat de Vicar al lui Hristos, este Papa Francisc, cel care este și ocrotitorul Bisericii. În ce sens Papa Francisc ocrotește Biserica? Pentru că el menține unitatea în Biserică, este semnul vizibil al unității Bisericii. El este nu doar fundamentul Bisericii, ci și semnul vizibil al unității Bisericii, prin faptul că Biserica Catolică are o singură doctrină.”

„Oriunde ar fi această Biserică în lume, se bazează pe aceleași dogme de credință, pe aceleași principii de funcționare, pe același drept canonic. Sfântul Părinte, prin deciziile sale este semnul vizibil de unitate al Bisericii, de aceea îi datorăm ascultare, pentru că ascultarea față de Papa garantează unitatea între noi. El este, însă, și slujitorul la dispoziția comunității. Așa cum în tradiția papilor a rămas apelativul de «slujitor al slujitorilor lui Dumnezeu» – servus servorum Dei, Papa este acela care rămâne la dispoziția poporului lui Dumnezeu”. Preasfinția Sa a vorbit despre simplitatea și caritatea pe care o manifestă Papa Francisc, capacitatea sa de a ieși în întâmpinarea celor săraci, marginalizați, bolnavi. De asemenea, a subliniat trăirea profund creștină pe care o are Sfântul Părinte, credința și evlavia pe care le manifestă în mod firesc: „un slujitor al slujitorilor lui Dumnezeu care știe să fie, pe de o parte, ferm cu aceia care greșesc, pe de altă parte știe să viziteze, spre exemplu, preoții care au abandonat preoția, face vizite pastorale în închisori, în spitale, la purtătorii de handicap, la populațiile marginalizate. Papa Francisc a fost cel dintâi care a întins mâna emigranților împotriva tuturor criticilor, tocmai pentru că Vechiul Testament ne aduce aminte cele trei categorii care trebuie ocrotite: văduva, orfanul, și străinul.”

Așadar, „Sfântul Părinte Papa este capul, ocrotitorul și slujitorul Bisericii Catolice din întreaga lume, el este fundamentul și garanția unității Bisericii, este totodată judecătorul și legislatorul suprem al Bisericii”. Preasfinția Sa a explicat că fundamentul misiunii pe care astăzi o are Pontifului Roman se regăsește „în versetele de la Luca 22 (31-32): după Cina cea de Taină, Isus îl cheamă numai pe Simon Petru și îi spune, «Simone, Simone, iată satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu; Iar Eu m-am rugat pentru tine să nu piară credința ta. Și tu, oarecând, întorcându-te, întărește pe frații tăi». Isus s-a rugat în mod special pentru Simon Petru – iată de unde este garanția asistenței Spiritului Sfânt asupra Pontifului Roman. Este rugăciunea lui Isus. De aceea, Isus a putut spune mai înainte: «Și Eu îți zic ție, că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui» (Mt. 16,18). Această Biserică nu va fi biruită de porțile iadului – este cuvântul Mântuitorului.”

„Iată funcțiunea pe care o are Petru și apoi urmașii săi în Scaunul episcopal al Romei, Pontifii romani, este rolul de stâncă pe care se zidește Biserica. Stânca înseamnă soliditate, este cea care dă unitate în acțiune, în gândire, în credință, speranță și iubire, pentru întreaga Biserică. Hristos este «piatra din capul unghiului», piatra unghiulară fără de care bolta nu s-ar putea susține iar Petru este piatra fundamentală, piatra care stă la bază, piatra pe care se vor pune alte pietre, pentru că ea asigură soliditatea întregului edificiu. Petru este și «slujitorul», prin excelență, pentru că misiunea lui este aceea de a-i întări pe frați, de a fi la dispoziția lor, a fi un îndrumător spiritual, un părinte al lor. Aceasta este și misiunea Pontifului Roman de astăzi, el este un părinte al Episcopilor, care ne sfătuiește, de la care primim circulare și exortații apostolice, le primim cu bucurie pentru că sunt sfaturi pentru viața noastră de credință, pentru viața spirituală, sfaturi care ne privesc deopotrivă, nu numai pe credincioșii din România, dar și pe credincioșii catolici de pe toate continentele lumii. Iată unitatea întru catolicitate a Bisericii noastre”, a subliniat Ierarhul.

La încheierea celebrării liturgice, pr. paroh Mircea Marțian, cu recunoștință pentru cei 12 ani de har în capela „Sf. Iosif”, a vorbit despre credință. A amintit și criza de valori „în care pare să intre tot mai mult societatea contemporană”, dar în care creștinii „trebuie să își păstreze valorile lor nenegociabile”. A vorbit totodată despre trăirea iubirii, despre „cei care reușesc să vadă cerurile deschise și se străduiesc să ajungă acolo”. „Pentru a înțelege importanța acestei zile, este nevoie ca, recunoscându-ne greșelile, neputințele, să ne asumăm să vedem ziua prin ochii credinței, fapt care este mai presus decât vederea fizică”. Părintele a îndemnat la „a privi în jur cu ochii credinței”, pentru că „eternitatea e atât de aproape de noi… dacă suntem cu Cel care are cuvintele vieții veșnice”. Este vorba de acea credință „care vine din inimă, plină de speranță și iubire, credința cea adevărată”. A vorbit și despre măreția celor simple, despre semnificația profundă a celebrărilor liturgice zilnice, pe care pătrunzând-o prin credință, „nu ai cum să vorbești niciodată urât despre Biserică, despre cei din jur, dacă ai văzut cerurile deschise și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se”. Și, această zi a sărbătorii Sfântului Iosif, „e o nouă ocazia acum să vedem cerurile deschise dând amploare momentelor trăite în această celebrare centrală a Eparhiei noastre în capela Sf. Iosif. Este vorba de o comuniune cu o Biserică rugătoare în comuniune perfectă cu Biserica Catolică, căreia îi aparținem conform inimii noastre latine și conform construcțiilor noastre axate pe temelia sigură a actualului Petru, cel pe care îl așteptăm cu drag.”

Pr. Mircea a îndemnat la recunoștință în această zi, la o zi de mulțumire către Ceruri, către sfinții îngeri, către sfinți, către Sfântul Iosif și Preasfânta Fecioară Maria, către Tatăl ceresc, „pentru visul devenit realitate, în capela Sf. Iosif, timp de 12 ani”. A mulțumit totodată celor care au pregătit această sărbătoare, credincioșilor, angajaților, „cei care au depășit nivelul de angajați și se poartă ca niște aleși”, laicilor implicați în pastorație, „în mod deosebit celor 15 laici cu care lucrăm de aproape 12 ani în pastorația copiilor și tinerilor, cei care conduc diferite grupuri pastorale, cei care consumă timp și energie pentru a pregăti «Biserica de mâine»”. „Recunoștință laicilor implicați în grupurile de rugăciune” – aici s-a referit și la „credincioșii care recită Rozariul zilnic de două ori în capelă”, o mulțumire specială membrilor grupului „Copii Sfântului Iosif”, precum și membrilor Reuniunii Mariane parohiale dedicată Reginei Martirilor și Mărturisitorilor, care s-au implicat în pregătirea aceste manifestări, „în realizarea premiselor ca cerurile azi să se deschidă”.

Nu în ultimul rând, pr. Mircea a mulțumit Consiliului Parohial, celor care „au ajutat la o mai eficientă administrare a spațiilor primite în folosință, anul acesta reușind finalizarea a două mari proiecte prin bunătatea generoșilor noștri credincioși și a câtorva constanți și fideli binefăcători și slujitori ai misiunii noastre”. A mulțumit diaconilor care au ajutat la celebrare, un gând de recunoștință grupului vocal-instrumental acompaniat la pian care a dat răspunsurile liturgice și, în mod particular, a mulțumit tuturor celor care au răspuns invitației de a fi prezenți la sărbătoare. A mulțumit pr. Virgil Florian pentru dăruirea sa din scaunul de spovadă, evocând și amintirea pr. Romulus Silaghi, „cel care s-a mutat în Biserica de dincolo și la care ne gândim cu pie memorie”.

Au fost aduse mulțumiri și preoților împreună-slujitori, între care: pr. Călin Bot, Vicar general, pr. Cristian David, cancelar eparhial, pr. Cristian Arinel Sabău, protopop de Cluj I, pr. consilier Adrian Avram, director Caritas, pr. Ioan Pop, consilier pastoral, pr. Marius Mureșan, protopop de Someș. O mulțumire specială a fost adresată Preasfinției Sale Florentin „pentru dragostea de părinte, încrederea, susținerea și sprijinul acordat”. Pr. paroh a încheiat cu urarea și îndemnul de a se cânta „La mulți ani!” pentru credincioșii Eparhiei de Cluj-Gherla, „aflată, încă de la apariția ei pe file de timp, de la cel dintâi Episcop Ioan Alexi, sub protectoratul Sfântului Iosif”.

În continuare Preasfinția Sa Florentin și-a exprimat bucuria pentru cei 12 ani ai capelei „Sf. Iosif”, a mulțumit pr. Mircea pentru că „a acceptat această misiune și a dusă o la desăvârșire într-un mod minunat și de aceea l-am oferit deseori de model, de exemplu pentru activitatea pastorală în cadrul Consiliului Preoțesc”. A mulțumit de asemenea preoților vicari „care au acceptat misiunea, aici, în colaborare, continuând și amplificând acest frumos proiect catehetico-pastoral, pr. Florin Ioan Isac, ceremonier și pr. Titus Sas consilier cu cateheza”.

Bucuria zilei a fost exprimată și prin schimbul de daruri între Ierarh și comunitatea și păstorii parohiei „Andrei Mureșanu”, apoi Preasfinția Sa a oferit tuturor celor prezenți imagini ale Sfântului Iosif și arhiereasca binecuvântare. Încheierea programului aniversar a fost, ca de fiecare dată, agapa fraternă și momentele de împărtășire și derulare a amintirilor celor 12 ani de vise împlinite și rod de har ceresc, ani din viața unei mari familii spirituale, parohia „Andrei Mureșanu”, reunită în jurul Domnului și Mântuitorului, Isus Hristos, sub ocrotirea și călăuzirea Sfântului Iosif și sub privirea iubitoare a Mamei cerești, Preasfânta Fecioară Maria.