PS Florentin despre vizita la CPUC

PS Florentin despre colocviul de la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, din cadrul vizitei ad limina a Episcopilor catolici la Roma

În după-amiaza zilei de joi, 8 septembrie episcopii romano-catolici și greco-catolici din România si Republica Moldova au fost invitați la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor (CPUC). Dată fiind importanța tematicii unității creștine, și fiind, totodată (din anul 2008) membru al acestui dicaster al Curiei romane, PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, a oferit detalii despre acest moment al vizitei ad limina (din perioada 5-10 nov. 2018), la Roma:

„A fost o întâlnire cordială cu Cardinalul Kurt Koch, președintele CPUC și cu subsecretarul, Mons. Andreea Palmieri. După rânduiala acestor întâlniri, s-a făcut la început o rugăciune apoi Cardinalul Prefect a prezentat pe scurt acest dicasteriu și au urmat luările de cuvânt. Mai întâi, Preasfințitul Alexandru Mesian a prezentat o situație generală și particulară a problemelor ecumenice în Eparhia de Lugoj, apoi a luat cuvântul Înaltpreasfințitul Ioan Robu care a vorbit despre ecumenismul la nivelul ierarhic. A vorbit, de asemenea, Preasfințitul Anton Coșa despre situația ecumenică din Republica Moldova, prilej cu care s-a pus și problema distanței create între Constantinopol și Moscova și consecințele ei asupra dialogului dintre Bisericile Ortodoxe și Biserica Catolică. S-au arătat și câteva situații pozitive – pași mici făcuți în cadrul ecumenismului: Preasfinția Sa József-Csaba Pál din Timișoara ne-a vorbit despre situații ecumenice frumoase, cu participări reciproce la diferite acțiuni și luări de cuvânt în cadru public.

S-a vorbit și despre legăturile cu ebraismul, arătându-se diferența dintre dialogul ecumenic și dialogul interreligios. Aici, Cardinalul Koch a făcut câteva precizări, pentru a se evita confuziile, pornind de la premisa că ebraismul rămâne «mama creștinismului» și tocmai pentru că raportul dintre catolici și evrei este nu numai o relație extrinsecă, ci una intrinsecă, rabinul-șef al Ierusalimului Isaac Herzog și Papa Ioan al XXIII-lea au decis să pregătească un document prin care raportul cu ebraismul să fie inclus în cadrul acestui dicaster, ulterior definit Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor. Au hotărât ca, paradoxal, chiar dacă nu sunt creștini, totuși să fie și evreii în acest dicaster, fiind mai apropiați de credința noastră. Desigur, există o diferență bine definită între dialogul ecumenic, care este un dialog între creștini și are scopul unității creștinilor și dialogul inter-religios, care se poartă între diferitele religii și are scopul de a trăi în pace cu aceste religii, fiecare păstrându-și propria religie.

S-au mai amintit anumite probleme existente în diferite Dieceze la nivel ecumenic, la care, Cardinalul Kurt Koch ne-a invitat să aprofundăm dimensiunea ecumenică-practică în viață, mai mult decât doar ca pe o teorie. Ne-a oferit un exemplu: în relația cu ortodocșii copți din Egipt, când Patriarhul ortodox a încercat să pună problema rebotezării catolicilor, a fost invitat să încheie cu acest mod de a proceda; sigur invitația s-a făcut folosind un limbaj foarte amabil și deschis, dar răspunsul a venit destul de circumspect, spunând că «vor încerca» să încheie cu această practică. În urma acestui exemplu, Cardinalul Koch a precizat că ecumenismul cere pasiune în lupta pentru unitate, dar și răbdare; pasiune, în a nu lăsa la o parte idealul unității, dar și răbdare cu celălalt, cu limitele celuilalt, cu ritmul de înțelegere a celuilalt. Ne-a făcut invitația de a rămâne deschiși la un dialog multilateral, un dialog liber, în adevăr, cu toți cei care sunt de acord să dialogheze cu noi. Dialogul nu poate fi o obligație pentru ceilalți, chiar dacă pentru noi este o recomandare din partea documentelor Bisericii.

Cardinalul Koch ne-a oferit câteva exemple și din dialogul Comisiei Mixte Internaționale de Dialog între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă, arătând pașii care s-au făcut în 2007, la Ravenna, respectiv în 2016, la Chieti. Ne-a vorbit și despre următoarele sesiuni de întâlnire, pe subcomisii, ale acestei Comisii Internaționale, exprimându-și totodată durerea că reprezentanții Patriarhatului Moscovei nu vor mai participa la această întâlnire atâta vreme cât copreședintele este din partea Bisericii de Constantinopol, deci există această răceală, distanță, între cele două centre ale Ortodoxiei mondiale, care, iată, planează asupra dialogului teologic internațional. Cu toate acestea dialogul merge înainte și după ce s-a studiat tema primului mileniu, se va începe, cu pași mărunți și cu multă grijă, discutarea celui de-al doilea mileniu creștin.

Au mai fost câteva luări de cuvânt în care s-au arătat situații dificile, referitoare la problema retrocedării bunurilor, care continuă se existe în Eparhiile greco-catolice, dar s-a exprimat și dorința de a merge înainte în căutarea reconcilierii. În alte luări de cuvânt s-a arătat că situația ecumenică era mult mai bună în timpul persecuției, când în celulele de închisoare se aflau împreună reprezentanți ai diferitelor confesiuni și au știut să depășească aceste bariere și să se roage împreună. S-a expus și o dificultate – amintită și în cadrul întâlnirii cu Sfântul Părinte -, despre faptul că nu ne putem ruga împreună cu confrații ortodocși nici măcar la săptămânile de rugăciune pentru unitatea creștinilor. Datorită acestei situații, orice invitație comună primită presupune două celebrări diferite și acesta este un pas înapoi pe drumul ecumenismului. S-a specificat că ar fi foarte bine dacă s-ar putea surmonta această barieră, care înainte de anul 2008 nu exista.

Cardinalul președintele CPUC ne-a vorbit și despre «ecumenismul sângelui», adică «suferințele care ne pun împreună», ne unesc adeseori, arătând faptul că argumentul principal al demersului ecumenic este, nu doar frumusețea rugăciunii în comun, ci, în primul rând cuvântul Evangheliei, discursul de adio al lui Isus: «Ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine» (Io 17,21). Ca urmare, ne-a invitat să nu renunțăm să ne rugăm pentru unitate, pentru că, astfel, vom împlini cuvântul lui Isus și să nu uităm să-i includem și pe reprezentanții Bisericilor Ortodoxe în rugăciunile noastre.

În acest context, Mons. Andreea Palmieri a subliniat un aspect interesant, faptul că în statisticile actuale crește foarte mult proporția așa-numitelor noi Biserici și mulți credincioși, atât din Biserica Catolică, cât și din Biserica Ortodoxă, migrează spre aceste Biserici noi, care de multe ori fac un sincretism religios între diferite credințe și diferite confesiuni creștine și încearcă să găsească metode pentru a atrage pe credincioșii noștri. Prin urmare, ne-a recomandat să fim atenți la modul în care ne trăim credința, la cum exprimăm fenomenul credinței și să fie acesta un punct de meditație pentru noi.

În continuare, Cardinalul Kurt Koch a mulțumit pentru această vizită și cu o scurtă rugăciune s-a încheiat acest moment de audiență la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor. Ne-am retras, nu înainte de a oferi în dar o icoană cu Preasfânta Fecioară Maria, respectiv Înaltpreasfințitul Ioan Robu a oferit câteva albume despre Fericitul Monsenior Vladimir Ghika. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să binecuvânteze aceste momente de întâlnire cu oficialii diferitelor Dicasterii Romane, să putem primi informațiile necesare pentru a ne putea în continuare desfășura activitatea cât mai bine, precum și documentația necesară pentru a actualiza cunoștințele noastre, respectiv, a ne întări în credință și în comuniune sub binecuvântarea celui care este Capul văzut al Bisericii Catolice, Sfântul Părinte Papa Francisc.”