„Un moment intens și extrem de important […] în care Papa Francisc ne-a îndemnat să batem împreună la poarta îndurării.” Cu aceste cuvinte descrie Episcopul Claudiu Pop, al Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, colocviul pe care l-a avut cu Papa Francisc în cadrul audienței generale de miercuri, 19 ianuarie a.c., în Aula Paul al VI-lea din Cetatea Vaticanului. Au luat parte mai multe surori din Congregația Maicii Domnului, care au venit în pelerinaj la Roma cu ocazia centenarului de la înființare, precum și părintele Marius Cerghizan, Vicarul general al Episcopiei. Secția română a Radio Vatican a publicat o transcriere a interviului cu Episcopul Claudiu Pop, responsabilul Comisiei Mass-Media în Conferința Episcopilor din România, interviul fiind realizat joi cu ajutorul unei platforme de socializare.
– Lăudat să fie Isus Cristos, Preasfințite Claudiu! Ați fost miercuri, 19 ianuarie 2022, la audiența generală cu Papa Francisc și ați avut o întâlnire specială cu Sanctitatea Sa. Ce i-ați spus și ce v-a spus?
– Lăudat să fie în veci! Vă mulțumesc și eu, părinte Adrian, pentru invitație. Într-adevăr, am avut pe 19 ianuarie a.c. bucuria de a-l întâlni pe Sfântul Părinte Papa Francisc, împreună cu Maica Teodorina, Superioara generală a Congregației Surorilor Maicii Domnului. A fost un moment intens și extrem de important pentru toți, dar pentru noi în mod cu totul special pentru că și Biserica Greco-Catolică și surorile Congregației Maicii Domnului au trecut prin momente frumoase, înălțătoare, dar de-a lungul istoriei au trecut și prin momentele bine cunoscute ale persecuției comuniste. Iar în acele momente de persecuție ni se cerea să renunțăm tocmai la legătura cu Petru și, deci, cu Sfântul Părinte, la comuniunea cu Roma. Faptul că nici Episcopii greco-catolici, nici preoții, călugării, călugărițele, credincioșii și credincioasele nu au fost dispuși să renunțe la această legătură reprezintă pentru noi un punct-cheie al apartenenței noastre la Biserica lui Cristos. De aceea, întâlnirea cu Urmașul lui Petru la o sută de ani de existență a Congregației Maicii Domnului este un moment cu totul excepțional.
Sfântul Părinte ne-a binecuvântat și, binecuvântându-ne, ne-a confirmat în misiunea pe care o avem. Noi i-am spus motivul pentru care suntem la Roma și am cerut să fim prezenți la audiența de miercuri, i-am vorbit de istoria Congregației Surorilor Maicii Domnului și de faptul că multe surori au trecut prin temnițele comuniste pentru această comuniune cu Roma. Sfântul Părinte ne-a îndemnat să continuăm să ne rugăm, să batem la poarta îndurării Domnului, iar felul atât de apropiat și patern în care a vorbit și ni s-a adresat ne-a îndemnat să vorbim și noi la fel. De aceea am îndrăznit să îi cer Sfântului Părinte să bată împreună cu noi la porțile îndurării și a spus: „Bussiamo insieme, facciamo chiasso!” – „Batem împreună la poartă, facem gălăgie, iar Domnul ne va asculta!” A fost un moment extrem de important, iar surorile au fost copleșite. Prin prezența lor în fața Sfântului Părinte binecuvântarea apostolică a ajuns la toate surorile din țară și s-a revărsat peste tot acest trecut minunat, împletit cu durere și bucurie, cu încercări și momente înălțătoare.
– Papa a făcut mai multe îndemnuri la rugăciune pentru unitatea creștinilor. Cu ce spirit participă Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla la această inițiativă anuală?
– Noi am început, de fapt, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor tocmai la mormântul Sfântului Petru cu o Sfântă Liturghie. Am avut acest privilegiu. Am purtat, cumva, în inimile și rugăciunile noastre intenția Bisericii Catolice. Suntem în inima Transilvaniei și există o tradiție de unitate între culte, între etnii și încercăm să continuăm această tradiție și să simțim că suntem împreună. Cred că provocările la nivel european și la nivel mondial trebuie să ne facă să abandonăm discuții care, de cele mai multe ori, au prea puțină consistență teologică și o mai mare consistență istorică sau sunt legate de un trecut mai mult sau mai puțin clar. În fața provocărilor imense de la nivel european și mondial cred că trebuie să ne concentrăm pe lucrurile esențiale, cele cu adevărat importante pentru noi, pentru credincioșii noștri, pentru țara în care trăim și pentru lumea întreagă.
– Suntem în vremuri de pandemie și foarte multe familii au avut de suferit. Ce încurajare ați dori să le transmiteți pe această cale?
– Continuăm să trăim vremuri dificile, legate de pandemie, iar această realitate ne afectează viața, cea personală, de familie și cea bisericească. Sunt momente de suferință, sunt atâtea persoane care au fost încercate, care au trecut la Domnul, atâtea familii care au pierdut persoane dragi. În Biserică, avem cazuri și în România și în afara ei. Mă gândesc acum în mod cu totul special la PS Florentin, care a trecut la Domnul în urmă cu aproximativ un an. Cred că e nevoie ca Biserica să aducă aminte că suferința e parte a vieții noastre, ne însoțește în această vale de lacrimi, dar că atunci când o trăim împreună cu Cristos, însoțiți fiind de Maica Sfântă, ea capătă o valoare mântuitoare, nu mai are puterea să ne distrugă. De fapt, pelerinajul surorilor din Congregația Maicii Domnului aici, la Roma, este un astfel de mesaj. Sunt o sută de ani în care au fost momente frumoase, dar au fost și momente de suferință, au fost ani grei, patruzeci de ani de persecuție. Dar și în aceste momente de persecuție, atât surorile care au trecut prin temnițele comuniste, cât și Episcopii greco-catolici, preoții, credincioșii, credincioasele care au trăit acei ani ne învață că atunci când Cristos este prezent suferința nu mai are puterea să ne distrugă. Atunci când suntem prezenți în rugăciune, în fața Domnului, atunci când ne aducem aminte că Isus nu ne părăsește niciodată, mai ales în momentele de suferință nimic nu ne poate separa de iubirea lui: nici suferința, nici încercările, nici chiar moartea. Nimic nu ne poate separa de iubirea lui Dumnezeu.
– Preasfințite Claudiu Pop, vă mulțumim pentru amabilitatea cu care ați răspuns la solicitarea redacției noastre, trecând cu pasiune peste neajunsurile tehnice impuse de pandemie.
– Vă mulțumesc, părinte Adrian, pentru invitație și pentru oportunitatea de a împărtăși tuturor bucuriile noastre. Mulțumiri pentru tot ceea ce faceți. Domnul să vă binecuvânteze! Maica Sfântă să vă însoțească în noul an! Lăudat să fie Isus Cristos!
– În vecii vecilor! Amin!
Sursa: vaticannews.va