În după-amiaza zilei de vineri 5 iulie 2019, la vârsta de 78 de ani, a trecut la cele cereşti Prof. dr. Nicolae Gudea, care pe lângă remarcabila activitate de arheolog şi istoric, a susţinut cu dăruire Biserica Română, Unită cu Roma, Greco-Catolică, având o contribuţie importantă în refacerea structurilor Eparhiei de Cluj-Gherla după 1989, atât în plan pastoral, cât şi în domeniul învăţământ-formare.

A fost înmormântat luni 8 iulie 2019, în Cimitirul central din Zalău, de către PS Virgil Bercea, episcop de Oradea Mare, alături de care s-au aflat trei vicari generali, de la Oradea, Blaj şi Cluj, precum şi un sobor de preoţi.

Prof. Nicolae Gudea s-a născut la 17 octombrie 1941, în localitatea Deva, jud. Huneroada. Studiile primare le-a făcut la Crasna și Zalău iar cele liceale la Liceul Simion Bărnuțiu din Zalău. În 1968 a absolvit Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, în anul 1978 obținând şi doctoratul. A activat ca profesor de Arheologie și Istorie creștină în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A condus, până în anul 2009, ciclul de masterat Arheologia creştină, unul din foarte puţinele de acest fel din Europa.

S-a aflat între fondatorii Facultăţii de Teologie Greco-Catolică după 1990, contribuind la afilierea acesteia la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB). De asemenea, s-a implicat în obţinerea acreditărilor pentru mai multe specializări, la nivel de licenţă şi master. A vegheat la buna coordonare şi dezvoltarea acestei facultăţi de-a lungul timpului, mai întâi ca şi cancelar şi apoi ca pro-decan, până la pensionare (în 2010). Din 1991 s-a aflat la Catedra de Istorie a Facultăţii de Teologie Greco-Catolică a UBB.

Fiind membru al Institutului Arheologic German și al Institutului Regal de Arheologie din Londra, s-a remarcat printr-o activitate ştiinţifică recunoscută şi apreciată la nivel naţional şi internaţional. De-a lungul vieții sale a publicat un număr impresionant (în jur de 500) de lucrări științifice, articole, studii, monografii.

Pasionat de arheologie, a efectuat ample cercetări asupra fortificațiilor romane din România. Între altele, a realizat ample investigaţii arheologice la castrele romane din Banat, vreme de mai mulţi ani a cercetat castrul de la Porolissum, a continuat cu cercetări în Munţii Meseşului şi mai recent, a publicat studii arheologice de la Gherla, Feldioara şi Răcari.

În numărul omagial al revistei Banatica (nr. 26 / 2016), dedicat prof. Nicolae Gudea la împlinirea vârstei de 75 de ani, redactorul-şef al publicaţiei, prof. dr. Dumitru Ţeicu  (trecut şi el la Domnul la 11 martie 2018) evidenţia preocupările prof. Gudea pentru istoria militară a Daciei, studiile despre castrele romane, abordările privind epigrafia latină pe care prof. Gudea „le-a făcut din diverse perspective, de la ştampilele tegulare și inscripţiile pe monumentele votive, până la abordarea unor chestiuni legate de paleografia latină”.

„Două probleme legate de istoria creştinismului şi a Bisericii definesc perfect o altă direcţie de cercetare de lungă durată a prof. Nicolae Gudea. Apărut în anul 1988, într-o perioadă extrem de dificilă a istoriografiei române, când interferenţa ideologiei comuniste în istoriografie era extrem de pronunţată, volumul Din istoria creştinismului la Români. Mărturii arheologice constituie până la momentul actual un reper de primă importanţă şi, în acelaşi timp, un moment de referinţă al arheologiei creştine în România”.

Cărţile publicate şi numeroasele studii „consacrate unor probleme diverse ale arheologiei creştine şi istoriei creştinismului timpuriu, îl aşează pe profesorul Nicolae Gudea (…) între promotorii unei discipline ştiinţifice în România, arheologia creştină”.

„Se regăsesc în bibliografia prof. Nicolae Gudea abordări legate de istoria Bisericii Greco-Catolice în perioada recentă, a confruntărilor acesteia cu statul comunist şi ale biografiei unor înainte-mergători ai acesteia. Se remarcă, şi în această privinţă activitatea sa prestigioasă, cu multe recenzii şi note în care a simţit nevoia să semnaleze lucrări importante apărute în scrisul istoric european şi românesc, dar şi să pună la punct derapajele istoriografice ce s-au manifestat din plin în perioada recentă”.

La finalul prezentării ample consacrate activităţii şi a direcţiilor de cercetare ale istoricului Nicolae Gudea, prof. dr. Ţeicu concluziona: „Prof. N. Gudea nu a fost doar un specialist recunoscut, a fost un om de o verticalitate exemplară, a fost un caracter în vremuri în care ţara avea mare nevoie de aşa ceva”.

În semn de recunoaştere pentru slujirea Bisericii, pentru aportul adus în sprijinul Sfântului Scaun şi pentru exemplul bun în comunitate, în dec. 2013, PS Florentin Crihălmeanu episcop de Cluj-Gherla i-a conferit, din partea Pontifului Roman Papa Francisc, Ordinul cavaleresc “Sf. Grigorie cel Mare”, unul dintre cele cinci Ordine Pontificale ale Bisericii Catolice. Deţinătorul acestui ordin se bucură de privilegiul salutului gărzilor elveţiene. Primirea acestei distincţii este o mare onoare care-l aşează în rândul personalităţilor de seamă ale Bisercii.

Cu pios respect şi recunoştinţă faţă de sprijinul oferit Bisericii Greco-Catolice, Episcopul eparhial PS Florentin şi conducerea Episcopiei de Cluj-Gherla adresează condoleanţe familiei îndoliate şi-i însoţeşte, regretatului Prof. dr. Nicolae Gudea, cu profundă rugăciune, călătoria spre Patria Cerească.