Redăm Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Mesajul a fost citit de Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, Preasfinția Sa Cristian Crișan:
Sfinte Părinte,
Eminențele Voastre,
Distinse autorități,
Domnule Deputat Silviu Vexler,
Dragi prieteni din comunitățile evreiești din România și din alte țări,
Doamnelor și Domnilor,
mă simt onorat să transmit mesajul Preafericitului Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România.
«Marilor oameni nu le-au lipsit niciodată prietenii. Sfânta Scriptură și Părinții Bisericii ne învață acest lucru mai întâi. Sfântul Augustin ne învață acest lucru când scrie în Scrisorile sale: „Mi se pare foarte firesc să mă abandonez cu totul afecțiunii prietenilor, mai ales când sunt apăsat de scandalurile lumii: în inimile lor găsesc odihnă, liber de griji, fiind convins că Dumnezeu este în ei” (Augustin, Scrisori, 73, 10).
Despre această prietenie cu Dumnezeu, cu frații și surorile noastre și cu aproapele nostru, dincolo de religie sau etnie, ne vorbește viața și martiriul Cardinalului Iuliu Hossu, fiu al Bisericii noastre Greco-Catolice, fiu al poporului român pe care l-a slujit cu dăruire, cardinal in pectore creat de Sfântul Paul al VI-lea în timpul persecuției comuniste.
În numele episcopilor, preoților, persoanelor consacrate și credincioșilor noștri catolici de rit bizantin din România și din diaspora, vă mulțumim, Sfinte Părinte, pentru onoarea pe care ne-o faceți astăzi. Prezența și cuvintele Sanctității Voastre sunt un balsam pentru Biserica noastră și pentru noi toți!
Astăzi, Fericitul Iuliu Hossu, unul dintre cei șapte martiri greco-catolici români beatificați de Papa Francisc acum șase ani la Blaj, în inima Transilvaniei, ne reunește în această maiestuoasă Capelă Sixtină, sub privirea lui Hristos Judecătorul, care stă în fața noastră, invitându-ne în mod special să ne ridicăm privirea către Creatorul și Stăpânul Universului, de la care cerem darul păcii și armoniei.
În societatea divizată și tulburată de astăzi, marcată și de o slăbire a speranței și de o anumită neîncredere în relațiile umane, viața Cardinalului Hossu interpelează conștiințele noastre și ne spune că setea de dreptate și adevăr va fi satisfăcută și că este posibil, cu ajutorul Domnului, să rămânem demni și liberi, că este posibil să iubim și să iertăm. Iuliu Hossu ne spune că prietenia autentică și dezinteresată este posibilă.
Am avut bucuria de a-l întâlni când era la domiciliu forțat și pot afirma că Iuliu Hossu a fost în primul rând un om al lui Dumnezeu, care ne-a lăsat moștenire lupta sa neîntreruptă pentru adevăr și dreptate. De unde a găsit Iuliu Hossu puterea și curajul în încercările sale? De unde a găsit Iuliu Hossu puterea de a-i ierta și a-i iubi pe cei care l-au prigonit? În prietenia cu Domnul și în slujirea sinceră și generoasă a celor pe care i-a întâlnit pe calea vieții. Acțiunile sale de ocrotire a evreilor din România îl prezintă astăzi ca un model de om liber, curajos și generos până la sacrificiul suprem. Același lucru îl dovedește și apropierea sa față de credincioșii ortodocși din Cluj-Napoca în acei ani dramatici.
Într-adevăr, solidaritatea Fericitului Iuliu Hossu, prin angajamentul său de a salva mii de evrei de la deportarea în lagărele de exterminare, ilustrează ce înseamnă fraternitatea în termeni concreți, viața sa fiind o mărturie de unitate și o profeție de speranță.
Sanctitatea Voastră, ieri am celebrat Dumnezeiasca Liturghie în bazilica Vaticanului, prezidată de Eminența Sa Cardinalul Claudio Gugerotti, prefect al Dicasterului pentru Bisericile Orientale. Prin comuniunea cu Scaunul lui Petru, înconjurat simbolic de patru figuri de teologi eminenți – Sfântul Ambrozie și Sfântul Augustin, Părinți ai Bisericii Apusene, și Sfântul Atanasie și Sfântul Ioan Gură de Aur, Părinți ai Bisericii Orientale – Iuliu Hossu a adus o mărturie eroică, demonstrând o fidelitate supremă și fără compromisuri.
Această celebrare este cu atât mai semnificativă în contextul celei de-a 325-a aniversări a unirii Bisericii noastre cu Biserica Romei. Așa cum a amintit Sanctitatea Voastră pe 14 mai anul trecut, la întâlnirea cu participanții la Jubileul Bisericilor Orientale: „Continuați să străluciți prin credință, speranță și caritate”. Închei prin cuvintele Cardinalului Hossu, rostite în ultimele clipe ale vieții sale, îndemnând generațiile viitoare să păstreze și să apere cu toată dăruirea comoara credinței: „Lupta mea s-a sfârșit! A voastră continuă! Continuați-o până la sfârșit!”. Vă mulțumesc!»