În urmă cu 30 de ani, pe 8 septembrie 1994, era consacrat episcop în Catedrala „Sf. Treime” din Blaj Preasfinția Sa Virgil Bercea, în prezent episcop greco-catolic al Eparhiei de Oradea. Hirotonirea episcopală era celebrată de Preafericirea Sa Cardinal Lucian Mureșan, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, împreună cu care se aflau arhiepiscopul George Guțiu al Episcopiei de Cluj-Gherla și episcopul Ioan Ploscaru al Episcopiei de Lugoj. Cu o devoțiune specială față de Maica Domnului, Preasfinția Sa Virgil alegea ca motto episcopal cuvintele Fecioarei Maria: „Mărește suflete al meu pe Domnul”. Un gând pe care îl spune și astăzi, nu în spirit de aniversare personală, ci în spirit de umilință și de smerenie, la care i-a invitat pe toți creștinii prezenți la Sfânta Liturghie arhierească celebrată duminică, 8 septembrie a.c., în Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea, alături de un sobor de preoți:
„Smerenia este atributul principal ale Maicii Sfinte. Chiar dacă Evangheliile nu ne vorbesc aproape deloc despre Maica Domnului, ea este cea din care «a răsărit Soarele dreptății» (Troparul sărbătorii). Tocmai pentru că și-a înțeles rolul și rostul – de a fi Născătoare a Domnului – ea rămâne smerită și umilă. Acceptă să fie umilită în sensul cel mai profund al cuvântului: nu își pierde demnitatea, ea este extraordinară. (…) persoanele cu adevărat cultivate sunt smerite – a continuat Preasfinția Sa, gândindu-se la marii savanți ai lumii pe care îi vedem cât sunt de măriți. Aceasta pentru că înțeleg că dincolo de cunoștințele lor extraordinare, a cunoaște totul despre Dumnezeu este imposibil. Putem și noi, fiecare, să o luăm pe Maica Domnului ca model de smerenie, să ne comportăm în viață asemeni ei.”
Un aspect care se reflectă în întreaga activitate pastorală a Preasfinției Sale Virgil Bercea: de la preotul sfințit clandestin în 1992 de ÎPS Alexandru Todea care ‘nu avea nimic să îi dea, nici potir, nici reverendă, nici patenă, cerându-i ca dacă va fi nevoie să își dea viața pentru Cristos’, la ierarhul care nu a dorit o sărbătoare cu fast, ci a ținut ca la aniversarea din acest an să fie sfințit un preot în Eparhia de Oradea; de la inginerul Staţiunii de Cercetări din Târgu Mureş unde a lucrat ca cercetător până în anul 1990, la episcopul care se plimbă zi de zi prin orașul Oradea recitând Rozariul și contemplând frumusețea acestui oraș.
„Reușim cu adevărat să fim «blânzi și smeriți cu inima» cum ne îndeamnă Mântuitorul? – ne interpelează ierarhul. Dacă ne gândim la poeți și artiști, la modul cum au reușit să o scrie sau să o cânte, să o picteze sau să o sculpteze pe Sfânta Fecioară, vom înțelege încă o dată că ea este «Fecioară frumoasă, în soare îmbrăcată, încoronată cu stele» (Dante Alighieri). Sfântul Bernard o numea «Maică Fecioară, fiica Fiului». Maica Sfântă este fiica Lui Dumnezeu, iar Isus Cristos este Fiul Domnului, ea devenind fiică a Fiului ei. Ce mare demnitate! Îl auzim și pe poetul nostru Mihai Eminescu spunându-i «Crăiasă alegându-te, răsai asupra mea», iar dacă mergem în timp, de la Catacombele Sfintei Priscila de la Roma, unde se află prima icoană a Maicii Domnului, la Chagall care o pictează sau la icoanele bizantine moderne, dacă ne gândim la Michelangelo (Pietà) care a sculptat-o, la reprezentările Maicii Sfinte de la Lourdes, Fatima, Czestochowa sau în celelalte Sanctuare mariane din lume, în tot acest arc peste timp o vedem pe Maica Domnului în diferite reprezentări, una mai frumoasă ca cealaltă și niciuna îndeajuns de frumoasă ca cea care este Crăiasa lumii – pe care o alegem crăiasă a noastră, a tuturor.”
Ascultând, întâmpinând cu căldură sufletească și sfat părintesc orice persoană care îi trece pragul, episcopul greco-catolic de Oradea este exponent al culturii orădene prin colaborarea cu diversele instituții locale, publicare a nenumărate volume sau găzduirea multor evenimente muzicale, dar și a ceea ce este o adevărată ‘cultură a întâlnirii’ (Papa Francisc), implicându-se în promovarea întâlnirilor dintre reprezentanții diferitelor confesiuni creștine din Urbe, alături de care se bucură să spună că „trăiesc împreună ca frații”. Reclădind trecutul zdruncitat în vechii ani ai persecuției față de Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică, recuperând și construind biserici ca toți credincioșii să aibă unde să se roage, redând educației importanța cuvenită prin reabilitarea și susținerea școlilor confesionale primare și liceale, susținând formarea spirituală și intelectuală a teologilor în Seminarul Teologic „Sf. Trei Ierarhi”, dar și specializarea acestora în ateneele pontificale din Cetatea Eternă:
„Aduceți-vă aminte de ce cei dragi ai noștri care au fost în pușcărie – sfinții pușcăriilor – ce umilințe au îndurat și sunt la cinstea altarelor, cinste pe care toți sfinții pușcăriilor o merită. Gândiți-vă la viața dumneavoastră personală,îndeamnă PS Virgil de sărbătoarea Nașterii Domnului. Să ne comportăm cu smerenie în fiecare zi cu cei dragi ai noștri, cu cei din jurul nostru. De câte ori în viață nu primim umilințe pe care probabil nu le merităm, dar acceptându-le veți deveni măreți pentru că smerenia și umilința în numele Domnului vă fac să deveniți cu adevărat mari, în Domnul! De câte ori îndurând o umilință și smerindu-vă, ați văzut apoi că Bunul Dumnezeu v-a binecuvântat, ați învins și v-a dat curajul să mergeți mai departe. Ați înțeles de fapt că ați învins, ați biruit. Nu trebuie cineva din exterior să vă spună, ci este Domnul care în suflet vă aduce pacea, împăcarea și mulțumirea, iar dacă acestea le-ați câștigat prin umilință, să știți că ați biruit, ați câștigat totul!”.
Preasfințitul Virgil Bercea este totodată „ierarhul luminos” (Ioan F. Pop) care trăiește bucuria pe care sărbătoarea Nașterii Domnului o comunică creștinului, păstor al tinerilor în care crede cu stăruință și le este alături. În mijlocul lor se află ori de câte ori are ocazia, cum a fost recenta Întâlnire a Tineretului Catolic desfășurată la Cheile Grădiștei la care a participat cu bucurie împreună cu ceilalți episcopi din țară și Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova.
„Maica Domnului este un exemplu de bucurie căci bucurie a vestit la toată lumea prin nașterea Fiului Lui Dumnezeu, este Maica bucuriei, mama noastră a tuturor. Dacă reușim, după modelul ei, să trăim această bucurie în smerenie, putem cu adevărat să mergem pe urmele ei”– mai spune episcopul de Oradea în Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea, oferind-o pe Sfânta Fecioară Maria ca model de tuturor preoților pe care îi păstorește și noului hirotonit din această zi, pr. Gheorghe Lazăr.
La final, amintind trecerea în veșnicie a poetului orădean Ioan Moldovan, profesor și director al Revistei Familia, de care îl lega o frumoasă prietenie, un om bun, demn, respectabil, pe care suferința nu l-a ocolit, PSS Virgil Bercea mulțumește cu prilejul celor treizeci de ani de la sfințirea Preasfinției Sale ca episcop, tuturor credincioșilor din Eparhia de Oradea și mai presus de toate lui Dumnezeu:
„Am trecut împreună prin multe, bune și mai puțin bune, pentru toate să Îi mulțumim Domnului și să I le oferim Lui! În același timp să ne lăsăm întotdeauna coordonați și conduși sub oblăduirea Maicii Sfinte. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”.
Întru mulți și binecuvântați ani, Preasfințite Părinte!
Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi
Sursa: egco.ro
