Cine nu se lasă transformat de întâlnirea cu Isus nu va fi decât un creștin cu titlu administrativ. Au fost destui ticăloși impenitenți în istorie, cărora botezul nu le-a garantat nimic fără întoarcerile lăuntrice care le-ar fi permis să fie un alt soi de oameni.

PS Mihai Frățilă

„Lasă! Se cuvine să împlinim tot ce e drept (toată dreptatea)” – spusa lui Isus adresată lui Ioan la protestul smerit al acestuia de a refuza să-l boteze în Iordan pe temei de nevrednicie. Cuviincios, Ioan știe că omul Isus nu are nevoie de un asemenea gest simbolic ce presupune renegarea răului și a păcatelor.

​Pentru Isus spălarea de la Iordan are însă sensul umanității sale! Anticipează astfel „calea” în trup pe care se va înscrie și mai mult, odată cu ieșirea sa în viața publică. A fi lăsat să primească însemnul pocăinței – gestul spălării pe care Ioan îl propunea auditoriului său – este pentru Isus încă o confirmare că El vine să-și asume chemarea de răscumpărare a omului. Glasul Tatălui și însemnul porumbelului – greu de imaginat pentru mintea noastră din secolul XXI – nu fac decât s-o confirme.

* * *

​Și după mintea noastră rigoristă Dumnezeu face „gesturi” care nu i se potrivesc: Cel sfânt se pune în rând cu noi, așteptând în coada ispășirilor! Cu toate acestea, dorința primirii spălării lui Ioan de la Iordan îi conturează lui Isus și mai mult umanitatea reală. Ne arată că, urmându-l, ca oameni credincioși nu vom afla triumfuri decât acelea care conservă urgența ascezei schimbării inimii. Cine nu se lasă transformat de întâlnirea cu Isus nu va fi decât un creștin cu titlu administrativ! Au fost destui ticăloși impenitenți în istorie, cărora botezul nu le-a garantat nimic fără întoarcerile lăuntrice care le-ar fi permis să fie un alt soi de oameni. E singura „magie” pe care Dumnezeu o admite și e inspirată de smerenie!

Sursa: episcopiabucuresti.ro