Întâlnire cu Fericitul Cardinal Iuliu Hossu: „Din Cluj și din Paradis”

Anul 2024 marchează împlinirea a 5 ani de la vizita Sfântului Părinte Francisc în România și de la celebrarea, pe Câmpia Libertății din Blaj, a Sfintei Liturghii de beatificare a celor șapte Episcopi greco-catolici martiri. La Cluj-Napoca, aniversarea va fi marcată duminică, 2 iunie 2024, între orele 13.00-18.00, prin Expoziția ghidată „Din Cluj și din Paradis – Fericitul Card. Iuliu Hossu”, care se va desfășura în cadrul Zilelor Clujului. Evenimentul, organizat de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, prin Asociația Generală a Românilor Uniți Greco-Catolici (AGRU-Cluj) și Asociația Tineretului Român Unit (ASTRU-Cluj), în colaborare cu Asociația „Cardinal Iuliu Hossu”, parohia greco-catolică „Sfântul Iosif” din cart. Andrei Mureșanu, Catedrala greco-catolică „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca și Editura „Galaxia Gutenberg”, reprezintă o invitație la a descoperi viața, opera și moștenirea spirituală ale unei figuri remarcabile din istoria Clujului, Fericitul Cardinal Iuliu Hossu.

Clujenii care vor intra, în intervalul de timp menționat, în cele două Catedrale greco-catolice din centrul orașului, cea actuală și cea viitoare – Catedrala episcopală „Schimbarea la Față (b-dul Eroilor nr. 10) și în Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea, edificiul aflat încă în construcție în Piața Cipariu -, vor fi conduși „pe urmele” Cardinalului Iuliu Hossu prin explicații și prin vizionarea de imagini din viața Preotului, Episcopului și a Cardinalul Iuliu Hossu, unul dintre cei șapte Episcopi greco-catolici martiri.

Fericitul Episcop și Cardinal Iuliu Hossu s-a născut în 1885, la Milașul Mare, fiu al preotului Ioan și al Victoriei Hossu. A urmat Gimnaziul Superior Român-Unit din Blaj (1900-1904), iar în 1904 a fost trimis la studii la Roma unde a obținut, cu cele mai bune calificative, în 1906, doctoratul în Filosofie iar în 1910, cel în Teologie. Începutul Primului Război Mondial l-a aflat ca tânăr profesor la Seminarul Diecezan din Lugoj. A ales să se înroleze voluntar ca preot militar la Viena, în grad de sublocotenent. Lupta sa nu a fost cu arma, ci în mâini avea crucea și pe buze rugăciune, alinare și încurajare, în numele Domnului, pentru răniții de război pe care-i vizita și le acorda asistența spirituală în spitale militare din Austria, Boemia și Moravia.

În 4 decembrie 1917, a fost consacrat Episcop în Catedrala din Blaj. Avea doar 32 de ani când și-a început slujirea ca Episcop de Gherla. S-a făcut în scurt timp iubit de clerul și de credincioșii săi, pe care îi vizita adeseori, neobosit. A primit apelativul de „Episcop al vizitațiilor canonice”. A luat parte, împreună cu Iuliu Maniu și cu personalitățile vremii, la pregătirea înfăptuirii statului național unitar român. La Alba Iulia, a fost ales să vestească, la 1 Decembrie 1918, Unirea tuturor românilor. Ca Senator de drept în Parlamentul României Episcopul Iuliu Hossu a participat la viața politică românească, urmărind prin toate demersurile realizarea unității naționale. Participând la dezbaterile parlamentare, a fost deseori nevoit să apere drepturile Bisericii sale.

Adevărat conducător spiritual al credincioșilor pe care îi avea în păstorire, era neîncetat preocupat de binele și îndrumarea lor. La cuvântul său, mulțimile se adunau pentru a primi hrana sufletească. A organizat pelerinaje în marile sărbători la mănăstirile din Eparhie. Un însemnat centru de spiritualitate al Eparhiei de Gherla, și apoi, de Cluj-Gherla, a fost Mănăstirea Nicula. În anul 1930 sediul episcopal a fost mutat de la Gherla la Cluj, ca urmare a rearondării eparhiilor Bisericii Greco-Catolice din România și înființarea unei noi Eparhii, la Maramureș. În 4-5 octombrie 1930, Episcopul Iuliu Hossu intra solemn în Catedrala „Schimbarea la Față” (biserică primită prin donație pontificală), ca Episcop de Cluj-Gherla.

Între 1940-1944 a apărat și încurajat românii aflați sub ocupație horthistă. Totodată, a luat apărarea populației evreiești condamnată la moarte, reușind să salveze viețile a mii de evrei – motiv pentru care, în anul 2022, a fost deschis demersul pentru numirea sa ca „Drept între popoare”. Odată cu întărirea influenței regimului comunist și cu venirea la putere a acestui regim ateu, viața înfloritoare a Eparhiei de Cluj-Gherla sub păstorirea Arhiereului Iuliu Hossu a fost, la fel ca a întregii Biserici Greco-Catolice, mai întâi amenințată, apoi s-a încercat curmarea ei. Episcopul Iuliu Hossu a fost arestat, la fel ceilalți Episcopi greco-catolici. Biserica Română Unită cu Roma a fost interzisă, credincioșii greco-catolici persecutați și obligați sub amenințări să treacă la altă Biserică.

Arestarea sa s-a petrecut în noaptea de 28/29 octombrie 1948. Pentru că nu a vrut să își lepede credința, s-a aflat timp de cinci ani în detenție severă la Penitenciarul din Sighetu Marmației, unde a fost dus împreună cu ceilalți Episcopi, și ei la fel de „încăpățânați” în mărturisirea credinței lor. Din august 1956 Episcopul Iuliu Hossu a fost deținut cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldărușani. Aici, la 28 aprilie 1969 a primit printr-un trimis al Papei vestea numirii sale de Cardinal in pectore (numire făcută publică abia în martie 1973). Episcopul Iuliu Hossu a petrecut în detenție aproape 22 de ani, până la eliberarea sa… prin moarte. La 28 mai 1970 închidea ochii pentru această viață, cu deplină împăcare sufletească, în Spitalul Colentina din București.

În ultimii ani de viață, vizitat de un preot la Căldărușani, Episcopul Iuliu Hossu mărturisea: „Ei bine, nu am. Nu am nici un resentiment, față de nimeni … pentru că Domnul ne spune: «Rugați-vă pentru cei ce vă persecută, faceți bine celor ce vă fac rău». (…) Ei (Episcopii martiri) au trecut rând pe rând, punând bună mărturie pentru credința pe care o purtau în suflet. Binecuvântând, nu blestemând. Așa cum ne-a învățat Domnul. Ei au murit cum mor sfinții.” Toți Episcopii greco-catolici arestați în 1948 „au murit precum sfinții”. A confirmat și consfințit acest adevăr Sfântul Părinte Francisc, la Blaj, la 2 iunie 2019, în fața lumii întregi, celebrând ritualul de beatificare a celor șapte Episcopi greco-catolici români martiri: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, cei care, din lumina Paradisului, invocă acum harul și milostivirea lui Dumnezeu peste lumea de azi, peste țară și peste Biserică, rugându-se pentru mântuirea tuturor.

Sursa: eparhiaclujgherla.ro