Forumul Democratic al Germanilor din Jud. Caraş-Severin, Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” – secţia germană „Alexander Tietz” din Reşiţa a găzduit, miercuri, 12 septembrie 2018 lansarea cărţii „File din viaţa mea. Vol II. În arhivele Securităţii”, scrisă de Prea Sfinţitul Alexandru Mesian – Episcop de Lugoj.

Prefaţa cărţii este semnată de Mons. Angelo Narcis Pop, Vicar General al Episcopiei de Lugoj.

Moderatorul întâlnirii a fost d-l Prof. Erwin Josef Țigla, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraş-Severin.

În deschiderea evenimentului prof. Erwin Țigla a prezentat biografia Preasfinţitului Alexandru Mesian. În desfășurarea lansării au luat cuvântul: pr. Arhidiacon Pălie Veniamin, Rvs. Pr Nicolae Tutaş – Protopop de Reşiţa, Mons. Angelo Narcis Pop. Au fost şi intervenţii din public, luând cuvântul pr. Corneliu Laurenţiu, pr. Aurel Bendariu şi Mihele Bogdan Andrei, Presedinte AGRU Resita. Ultima prelegere despre carte a aparţinut autorului, Prea Sfinția Sa, Episcop Alexandru Mesian.

Excelenţa Sa a vorbit publicului auditor despre Biserica Română Unită în perioada de persecuţie şi despre apostolatul Ierarhiei şi al preoţilor.

Evenimentul s-a bucurat şi de prezenţa Domnului Ing. Paul Ovidiu Vasile, City Manager al orașului Reşiţa.

Prezentul volum vine în continuarea, completarea şi argumentarea primului volum cu acelaşi nume, apărut în anul 2015.

Dacă primul volum este dedicat istoriei personale a vieţii şi activităţii pastoral – misionare a Preasfinţitului Alexandru şi implicit a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco – Catolică, volumul II vine să completeze cu documente, faptul că aceasta biserică a continuat să existe şi în perioada persecuţiei, mărturisindu-l pe Cristos cu preţul suferinţei şi al martiriului.

Biserica Română Unită nu s-a jertfit doar pentru propria existenţă, ci pentru întreaga naţiune română.

Izvorul de bază al acestei cărţi, aşa cum ne relatează Mons. Angelo Narcis Pop în prefaţă este reprezentat de notele informative, furnizate de persoane obediente regimului ateo – comunist, ei neştiind că peste ani, tocmai aceste note vor deveni o mărturie de netăgăduit a existenţei bisericii noastre într-o perioadă în care statul considera cultul greco-catolic, un subiect încheiat pentru totdeauna.

Prin notele informative, date de oameni vânduţi sistemului de opresiune, ne putem da seama că tot ceea ce ţine de lumea guvernată de cei fără Dumnezeu este egoist şi asupritor, înrobeşte, secătuieşte, omoară şi distruge.

Încercarea de lichidare a rezistenţei greco – catolice s-a dus pe mai multe directii:

S-a încercat trecerea credincioşilor greco – catolici la Biserica Romano – Catolică şi realizarea unei Biserici Catolice româneşti, care să nu îl recunoască pe Sfântul Părinte Papa ca urmaş al Sfântului Apostol Petru.

În raportul informativ din data de 17 februarie 1981 aflăm răspunsul la această iniţiativă, dat părintelui Augustin Prunduş de către Preasfinţitul Dr. Ioan Dragomir al Maramureşului:

„Acest lucru îl hotărăşte PAPA, numai că aceasta nu va fi niciodată, întrucât Biserica Greco–Catolică are un trecut istoric, este biserica neamului şi trebuie repusă în drepturile ei, deci toţi să rămână pe loc, aşa nu sunt greco-catolici, pentru că astfel Biserica Greco –Catolică ar fi înmormântată pentru totdeauna.”

Văzând că nu reuşesc să-i convingă pe credincioşii greco-catolici să renunţe la fidelitatea faţă de Sfântul Scaun Apostolic al Romei, statul ateo-comunist introduce în scenă 3 pseudo – episcopi, Iustin Pavel, Emil Riti şi Cristian Octavian, nerecunoscuţi de Roma şi de Ierarhia legitimă a Bisericii Unite. Prin aceasta s-a încercat distrugerea din interior a rezistenţei greco-catolice.

Această carte în cele 224 de pagini, încearcă şi reuşeşte să ne aducă mai aproape de realitatea acelor vremuri, în care cei care se declarau greco-catolici erau socotiţi duşmani ai poporului şi ai orânduielii socialiste.

File din viaţa mea, volumul I şi II, sunt două cărţi care dau mărturie despre experienţa vie a vieţii Bisericii Române Unite, într-o perioadă de aprigă persecuţie, adăugând o filă importantă la istoria ei de peste 300 ani în slujba lui Dumnezeu şi a Neamului Românesc.

Citind cărţile Preasfinţitului Alexandru, nu se poate să nu ne gândim la amprenta spirituală pe care doreşte să o lase în biserica pe care a slujit-o cu mult devotament, cu timp şi fără de timp, mai întâi ca preot şi apoi ca Episcop.

“Veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Evanghelia de la Ioan, cap 8, vers 32)

Pentru acest adevăr s-a nevoit Preasfinţitul Alexandru să scrie cartea, care astăzi vă este prezentată: pentru ca cei care vor veni după noi, au dreptul să cunoască faptele aşa cum s-au petrecut şi aşa cum le-au perceput cei care le-au trăit.

Veţi citi şi veţi descoperi că în lumea guvernată de Dumnezeu, creştinul lucrează cu inima lipită de cer.

Dumnezeu este iubire, iar Preasfinţitul Alexandru în slujirea acestei iubiri a înfruntat suferinţa şi persecuţia, împreună cu toţi aceia, care au rămas fideli Bisericii lui Cristos, Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică.

Totuşi este un mare curaj să vorbeşti despre sensul ziditor al suferinţei, despre jertfă şi iubire, despre demolare şi renaştere, încercând să înlături cu lumina adevărului, cascadele de ură şi de denigrare, rostogolite vreme de 41 ani, de către statul comunist, peste o biserică al cărui ideal a fost mântuirea neamului românesc, fiind o punte între catolicism şi ortodoxie.

Cartea apare în anul în care România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Biserica Română Unită cu Roma, Greco – Catolică fiind unul dintre promotorii acesteia, prin vocea Cardinalului Iuliu Hossu, cel care a citit Actul Unirii în faţa a peste 100 mii de oameni, ca mai apoi să fie delegat pentru a-l înmâna Regelui Ferdinand.

În acest an se împlinesc 70 ani de la desfiinţarea abuzivă de către statul comunist a Bisericii Române Unite la 1 decembrie 1948.

În încheiere: Sunt mai multe motive de a citi această carte. În primul rând datorită felului în care este gândită şi concepută.

Totodată este o invitaţie de a cunoaşte din interior activitatea pastorala a preotului Alexandru Mesaroş, astăzi Preasfinţitul Alexandru Mesian.

Orice istorie se scrie cu fapte, iar faptele sunt măsura valorii noastre ca şi creştini.

Să devenim, aşadar, asemenea Preasfinţitului Alexandru un izvor de viaţă şi de credinţă pentru alţii, căci suntem uniţi în Cristos, care este izvorul vieţii şi adevărul suprem.

Mihele Bogdan Andrei
Președinte Asociaţia Generală a Românilor Uniţi, Greco – Catolici Reşiţa