„Preasfințitul Florentin pentru Biserică a fost darul lui Dumnezeu” (PS Claudiu)

Momente de rugăciune, comuniune și speranță vineri, 10 ianuarie 2025, la Sanctuarul mănăstirii Maicii Domnului, din Cluj, într-un An al Speranței, al patrulea de la mutarea la cer a Preasfinției Sale Florentin, Episcop de Cluj-Gherla între 2002 și 2021. Slujba Parastasului pentru odihna fiului lui Dumnezeu Episcop Florentin a fost celebrată de Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, împreună cu Preasfinția Sa Ioan, Episcopul de Lugoj; Preasfinția Sa Cristian, Episcop auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș; pr. Vasile Tofană SJ, Vicar general; pr. Cristian David, rector al Sanctuarului; pr. Marius Furtună, rector al Seminarului Teologic eparhial; pr. Olivo Bosa SJ și alți preoți ai Eparhiei de Cluj-Gherla.

Studenții Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” și-au unit glasurile cu cele ale Ierarhilor și preoților, în capela surorilor Congregației Maicii Domnului devenită, în această seară, neîncăpătoare. Toți cei prezenți – fizic și în comuniune spirituală prin transmisia online – s-au unit din nou în jurul Preasfințitului Florentin, de data aceasta prezența sa fiind una spirituală, prin comuniunea creată și prin amintirile tuturor, o prezență de pace și lumină, ca o încredințare a iubirii și prezenței milostive a lui Dumnezeu în fiecare viață de pe acest pământ și în fiecare moarte – ca trecere spre Viață. Împreună cu surorile CMD și cu Maica Teodorina, superioara generală CMD, cu sora Letiția CMD, sora Preasfințitului Florentin, au luat parte la momentul de comemorare surori baziliene, cu Maica Andreea, superioara provincială OSBM, alte persoane consacrate și numeroși credincioși laici.

Fiecare dintre cei trei Ierarhi a adresat câteva cuvinte despre Preasfințitul Florentin așa cum l-au cunoscut, cuvinte de credință și speranță despre planul de iubire al lui Dumnezeu. Preasfinția Sa Ioan Călin Bot a fost mulți ani preot al Eparhiei de Cluj-Gherla și, ca rector al Seminarului Teologic „Sf. Ioan Evanghelistul”, în calitate de consilier eparhial și apoi de Vicar general, a fost alături de Preasfinția Sa Florentin. El a mărturisit că recent, a vizitat cripta de la demisolul Catedralei „Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea” din Piața Cipariu, unde își așteaptă învierea atât Preasfinția Sa Florentin, cât și predecesorul său, Arhiepiscopul mărturisitor George Guțiu. Preasfinția Sa Ioan a rostit un cuvânt de recunoștință și mulțumire „pentru amândoi, pentru mărturia vieților lor și pentru cele ce le-am învățat de la dânșii”. „Pentru a ajunge în lumină și în pace, unul a trebuit să traverseze un tunel al întunericului persecuției – Înaltpreasfințitul George – pentru mulți ani, să ajungă la capătul lui și la lumină și la pace și în iubirea lui Dumnezeu. Iar celuilalt – Preasfințitului Florentin – i-a plăcut să urce pe munte ca să ajungă în lumină și în pace”. A mărturisit că îl leagă foarte multe amintiri de Preasfințitul Florentin și a povestit două dintre ele, cu înțelesul lor și modul în care l-a edificat spiritual prezența lui în viața sa.

Preasfinția Sa Cristian, mulțumind Preasfințitului Claudiu pentru invitația adresată, a spus că se află în mijlocul celor de față „în numele și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian, pentru a aduce comuniunea de rugăciune din partea Arhieparhiei noastre de Alba Iulia și Făgăraș în acest moment de aducere aminte a Preasfințitului Florentin”. A continuat, reamintind: „Suntem la început de An Jubiliar, cu toții pelerini ai speranței, acea speranță care nu ne dezamăgește… și mereu suntem îndemnați de cuvântul sfânt să ne punem încrederea în ceea ce nu ne dezamăgește și nu în lucrurile trecătoare”. La rândul său, a împărtășit o amintire despre Preasfințitul Florentin dintr-un moment în care se aflau împreună la Colegiul „Pio Romeno” al studenților greco-catolici români de la Roma. Din fiecare amintire evocată, Ierarhii au desprins și câte o învățătură despre iubire, slujire, încredințare în mâna lui Dumnezeu – așa cum o făcea și Preasfințitul Florentin.

A luat cuvântul în continuare Preasfinția Sa Claudiu, mulțumind Episcopilor oaspeți pentru prezență, mulțumind și tuturor celor de față, fiindcă „ne simțim ca într-o familie, văzând și mărturiile pe care le-au dat confrații Episcopi” și mărturiile pe care le-a auzit sau ar fi putut să le audă și de la ceilalți, despre „bogăția pe care Dumnezeu le-a dat-o prin Preasfințitul Florentin”. A continuat: „A avut în grijă Episcopia de Cluj-Gherla pentru foarte mulți ani. A avut binecuvântarea de a primi consacrarea episcopală din mâinile Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea. Și, ca oricare om, a avut părțile lui de bucurie, de fericire, de împlinire, dar și părțile lui de suferință, pe care foarte probabil nu le știm. Așa este viața noastră. Vedem o parte din om și există o altă parte pe care nu o vedem și pe care o duce numai el”. A mărturisit că a descoperit „destul de multe, după plecarea lui la Domnul, prin cei apropiați lui” și a descoperit și o parte de suferință, dar, a spus: „este normal, că doar noi mergem pe urmele lui Cristos”.

A amintit ceea ce a apreciat la Preasfințitul Florentin în felul său de a fi, în modul în care știa să îmbine formarea sa de „teolog erudit, foarte apreciat” și, în același timp, să aibă „partea aceasta de copil, cu momente în care se juca cu copiii, dansa cu ei, avea glume tot timpul pregătite”. „Mi-a plăcut felul în care a îmbinat lucrurile, aceasta este o manieră sănătoasă de a trăi viața de credință: nu cu habotnicie, ci știind să trăiești cu Domnul, să suferi, să studiezi… dar și să râzi… Și aceasta este o mărturie pe care a lăsat-o în sufletele celor prezenți”. A încheiat amintind vremelnicia vieții de aici, dar și speranța, bucuria credinței.

„Cred că merită să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru darul pe care l-a făcut Bisericii. Să nu ne supărăm că Domnul ne-a lăsat o perioadă un dar și ni l-a luat. Totul este darul lui Dumnezeu și Preasfințitul Florentin pentru Biserică a fost darul lui Dumnezeu”. Însă pentru el și pentru fiecare om, Domnul a venit pe pământ „să ne deschidă o cale înspre bucurie, înspre fericire… Așa se termină și Liturghia: ultima rugăciune pe care preotul o spune vorbește despre «plinirea rugăciunii»… Domnul vrea doar bucuria noastră și pentru aceasta a venit pe pământ și ne-a deschis calea. Așadar, să îi mulțumim Domnului pentru darul pe care Preasfințitul Florentin l-a reprezentat pentru noi. Să nu uităm să îi mulțumim Domnului și pentru darurile pe care le avem în jurul nostru”.

Galerie imagini
Video