La fel ca în fiecare an, ziua de 28 mai îl readuce în memoria sălăjenilor pe Simion Bărnuțiu, ilustrul ideolog și revoluționar pașoptist, aceștia venindu-i în întâmpinare în locul în care el și-a săvârșit călătoria pământească, la Fântâna Gorgana de pe Valea Agrijului.

Manifestările au debutat cu intonarea imnului de stat al României, urmată de slujba de pomenire a marelui înaintaș, alături de toți ceilalți fruntași ai mișcării de emancipare a românilor din Transilvania, celebrată de părintele Valer Părău, protopop de Zalău, înconjurat de preoții din protopopiat. În continuare, despre însemnătatea și moștenirea lui Bărnuțiu a cuvântat părintele Adrian Botea, preot la Bocșa, și domnul Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj. Domnia sa și-a exprimat bucuria de a vedea că în jurul lui Simion Bărnuțiu și a idealurilor sale se află reuniți exponenți ai mai multor generații, mai ales o mare mulțime de copii.

Sub adierea stindardului României și al celui pașoptist, ce străjuiesc monumentul înălțat în memoria marelui român, coruri de elevi de la câteva școli din județ au susținut un scurt program artistic, intonând cântece patriotice. Întreaga manifestare s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori.

Discursul părintelui Adrian Fabian BOTEA la festivitatea comemorativă în cinstea lui Simion Bărnuțiu:

„Preacucernici Părinți,

Stimate autorități și reprezentanți ai autorităților administrației publice,

Stimate cadre didactice și dragi elevi,

Onorat auditoriu,

Vorbind despre începutul izbăvirii poporului ales, evanghelistul Matei, folosindu-se de cuvintele profetului Miheia, spune: «Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi conducătorul care va paşte pe poporul meu Israel». Sălajul nu este nicidecum unul dintre cele mai mici ținuturi ale României, ci a fost, este și rămâne mare prin oamenii pe care i-a dat neamului. Cum ar spune sf. Pavel: «Timpul nu-mi va ajunge să vorbesc… de George Pop de Băsești, de Iuliu Maniu, de Corneliu Coposu… de Simion Bărnuțiu.

Personaj complet și complex, preot greco-catolic, om politic, istoric, filosof, jurist, profesor, părintele Bărnuțiu a excelat în mai multe domenii, dovedindu-se a fi „omul bun la toateˮ, „omul potrivit la locul și la timpul potrivitˮ. Născut în Bocșa Sălajului, format în prestigioasele școli de la Carei (Colegiul Piarist), Blaj, Sibiu, Viena și Pavia, a devenit formator de opinii, de idei, de conștiințe, bine știind că „izvorul nu ține apa pentru sineˮ. În calitate de prefect al seminarului blăjean, își va pune amprenta asupra câtorva generații de elevi și seminariști, pregătind astfel mișcarea de emancipare a românilor de la 1848, inspirat de filosofii iluminiști francezi (Voltaire, Jean Jacque Rousseau), doar că în vreme ce iluminiștii francezi, unii se pretindeau atei și anticlericali, alții deiști, ai noștri au fost preoți și călugări, pentru că, în fond lumina este Dumnezeu, iar principiile revoluției franceze nu sunt altceva decât principiile creștine, pe care însă adesea oamenii le uită. Drama lui Simion Bărnuțiu, spune Cristian Bădiliță în Geniul Greco-Catolic Românesc, constă în conflictul dintre statutul său de preot creștin și idealul cultural pe care-l promova.

Ca lider al mișcării revoluționare din Transilvania și ideolog al luptei naționale a românilor, el a conștientizat nu doar pericolul pierderii identității naționale, ci chiar al existenței înseși a poporului. În celebrul Discurs de la Blaj din 14 mai 1848 el spune: «Care naţiune de pe pământ nu s-ar ridica de la mic până la mare, când îşi vede numărate zilele vieţii? Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt şi naţionalitatea e libertatea lui cea din urmă; ce preţ mai are viaţa lui după ce şi-a pierdut tot ce îl face demn să mai fie pe pământ?».

Anul 2025 a fost instituit prin lege de către Parlamentul României drept „Anul Cardinal Iuliu Hossuˮ. Episcopul Marii Uniri a fost beatificat de papa Francisc la Blaj, pe Câmpia Libertății, alături de ceilalți episcopi martiri. El, care a străbătut în lung și-n lat Sălajul și a sfințit numeroase biserici, inclusiv pe cea din Bocșa, obișnuia să spună că «Fără Unirea Religioasă de la 1700, n-ar fi fost nici Adunarea de la Blaj de la 3/15 mai 1848, unde s-a strigat: „Noi vrem să ne unim cu țara!ˮ, și fără de aceasta nici Unirea din 1918». Poate nu întâmplător, căci nimic nu e întâmplător la Dumnezeu, tot azi comemorăm 55 de ani de la trecerea la cele veșnice a cardinalului, în Spitalul Colentina din București, pe 28 mai 1970.

În Cartea Facerii stă scris că «Dumnezeu l-a făcut pe om din țărâna pământului» (Fac 2,7). Mie îmi place să cred că pe fiecare ne-a făcut din țărâna locurilor natale. Așa se explică dorul și chemarea casei părintești, a locurilor de baștină, unde se odihnesc străbunii noștri, de unde ne tragem seva și devenim la rândul nostru seva pentru generații de urmași, oale și ulcele din care să-și astâmpere foamea și setea. Așa cred că se explică și dorința arzătoare a lui Simion Bărnuțiu de a-și afla odihna în pământul din care a fost plăsmuit; numai că Dumnezeu nu l-a așteptat, ci i-a ieșit în întâmpinare la fântână, locul marilor întâlniri care au marcat istoria mântuirii, amintindu-i că «cine crede în mine nu va înseta niciodată» (In 6,35).

Dacă Sighetul este antimisul neamului, ținând ascunse în măruntaiele sale atâtea relicve ale liderilor spiritualității și intelectualității românești, avem și noi, aici în Sălaj, antimisele noastre, alături de altele de pe cuprinsul țării: la Ip, la Treznea, dar avem și antimisul de la Bocșa, unde credincioșii, cu mare cinste, l-au așezat pe părintele Bărnuțiu la temelia bisericii lor. Ca preot în Bocșa, nu pot să nu mă gândesc la miile de Sfinte Liturghii ce s-au săvârșit pe mormântul lui Simion Bărnuțiu, ca oarecând pe mormintele martirilor dintru începuturi, și că Dumnezeu privește cu bunăvoință spre cei care și-au dus viața ca pe o continuă jertfă, trăind mai degrabă pentru alții decât pentru ei înșiși.

Nu ne rămâne decât ca cinstind memoria lui Simion Bărnuțiu și a înaintașilor noștri să-i mulțumim Bunului Dumnezeu că a pus strașnică temelie Bisericii, patriei, neamului!

Hristos a înviat!”

pr. Adrian Fabian BOTEA

Sursa: egco.ro