„Repere biografice și genealogie – 133 de ani de la nașterea Cardinalului Iuliu Hossu”
Seară de comemorare și conferință la Seminarul Teologic din Cluj
Cu ocazia Anului omagial dedicat Cardinalului Iuliu Hossu în Eparhia de Cluj-Gherla – 2018 – an al Centenarului Marii Uniri, la Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca, s-a desfășurat, vineri, 26 ianuarie 2018, o seară de rugăciune și evocare, prima din seria celor 4 manifestări omagiale dedicate memoriei Episcopului român unit cu Roma, Vestitor al Unirii de la Alba-Iulia, Senator de Drept, membru al Academiei Române și prim purpurat al Neamului Românesc, Dr. Iuliu Hossu.
Manifestarea, primită cu mult interes, a început prin celebrarea unui Parastas de pomenire pentru Card. Iuliu Hossu (1885-1970) și pentru un membru al familiei sale, scriitorul și publicistul Valer Hossu (1938-2012), care a făcut parte din Uniunea Ziariștilor din România și din Asociația Internațională a Ziariștilor și a constituit, la Direcția Județeană Sălaj a Arhivelor Naționale, „Fondul ziarist Valer Hossu” și „Colecția de publicații Valer Hossu”. După rugăciune, a urmat conferința cu tema: „Repere biografice și genealogie – 133 de ani de la nașterea Cardinalului Iuliu Hossu”, susținută de ing. Gelu Hossu, descendent al familiei Cardinalului Hossu. Pr. Marius Furtună rector al Seminarului eparhial, l-a prezentat pe invitatul serii, dl. Gelu Hossu, autor a numeroase articole, eseuri, lucrări inspirate din Istoria Bisericii Greco-Catolice și autor al volumului „Sus inimile! Acțiunea greco-catolică pentru repunerea în drepturi a Bisericii 1955-1956. Dumnezeiasca Liturghie din 12 august 1956”, apărut anul trecut la Editura Viața Creștină.
Conferința, însoțită și de proiectarea unor imagini, a relevat, în completarea datelor biografice publicate până în prezent despre viața Arhiereului Iuliu și aspecte mai puțin sau deloc cunoscute „despre familia restrânsă, familia lărgită și apoi, despre frații săi”. Au fost, de asemenea, prezentate, așa cum s-au conturat din cercetările făcute de Gelu Hossu și de tatăl său, Valer Hossu, date despre arborele genealogic al familiei Episcopului Iuliu și biografii ale membrilor acestei vechi familii cu descendență nobiliară și cu mai multe generații de preoți greco-catolici. Vorbitorul a relatat că Episcopul Iuliu Hossu a fost „al treilea din cei șase fii ai pr. Ioan. Pe mama sa o chema Victoria Măriuț (1859-1931) sau Maurițiu sau Măriuțiu, cum se regăsește în diferite scrieri. Mama Tori era o femeie frumoasă, foarte hotărâtă. Tatăl, pr. Ioan Hossu (1856-1934) era un om înalt, a trăit toată viața la Milaș. A fost hirotonit în 1880 și a ocupat locul tatălui său (bunicul PS Iuliu), de paroh în Milaș, tatăl său fiind transferat Protopop la Cojocna. Erau o familie foarte înstărită.”
„În 1894, pr. Ioan sfințește o biserică de piatră din Milaș, după 14 ani de muncă. Biserica veche, în 1907 a fost mutată în comuna Fântânița din jud. Bistrița-Năsăud. La Milaș se mai păstrează, în biserica nouă, ușile împărătești și altarul. Astăzi, înlăuntrul bisericii sunt pictate chipurile Sfântului Ștefan cel Mare, alte chipuri, iar Episcopul Hossu nici măcar nu este pomenit. În această biserică se mai păstrează și acum un potir foarte frumos, din argint, donat de Episcopul Hossu în anul 1928. Biserica, din păcate, nu este retrocedată. Pe acest potir (pe talpă), în cercuri concentrice, sunt inscripționațe numele părinților, bunicilor și străbunicilor Arhiereului Hossu.”
„Primii ani de școală, viitorul Episcop Iuliu Hossu îi urmează în Milașul Mare. Are o pasiune pentru șah, spre disperarea mamei Tori, care nu îl poate aduce la învățătură. Urmează Gimnaziul Evanghelic săsesc din Reghin, în limba germană, și apoi Gimnaziul Romano-Catolic din Târgu Mureș, unde nu se simte în largul său (din cauza șovinismului din acea vreme). De aceea, este adus la Gimnaziul de la Blaj, unde uită de șah și se pune serios pe învățătură. La Blaj îi are dascăli pe Iosif Hossu, unchiul său, care este profesor de matematică și director al Liceului, pe fratele tatălui său Silvestru Nistor, și, superior al internatului este viitorul Episcop Ioan Bălan. Îi are colegi pe Iuliu Hațieganu și Ioan Coltor iar protector pe Vasile Hossu, viitorul Episcop. Un moment important în viața tânărului Iuliu Hossu este anul 1903, când, împreună cu 40 de pelerini, pleacă, de la Blaj spre Roma, între ei se afla și Iuliu Hațieganu. În 27 aprilie 1903 sunt primiți de Papa Leon al XIII-lea. În această zi, la ora 11.30, a urcat la tronul pontifical și a sărutat inelul cu crucifix al Papei, și din acel moment a hotărât că destinul său trebuie să fie sub veșmânt sacerdotal.”
„Între 1904-1910, este trimis cu bursă la Institutul De Propaganda Fide, unde obține bacalaureatul în Filozofie, cu Cardinalul Gotti. În 1906 devine masterand și Doctor în Filosofie. Între 1907-1910 studiază la Colegiul Superior Urbano, de asemenea cu Cardinalul Gotti și rectorul Bolzano. Devine masterand și apoi, în 18 iunie 1910, devine doctor în teologie. La 27 martie 1910 este hirotonit preot celib, la Roma, de «unchiul Vilut» – Episcopul Vasile, ajutat de Victor Smighelschi și Ioan Hossu, tatăl tânărului cleric care se deplasează la Roma și îi aduce odăjdiile cusute de Mama Tori. Au asistat Ion Coltor și Anton Durcovici, care îi va fi coleg de celulă la Sighet. Devine preot militar, apoi Episcop la Gherla.”
Au urmat câteva cuvinte despre frații Card. Iuliu Hossu, care, cu toții, de la 1948, au fost urmăriți continuu de securitate. „Ioan Hossu, preotul din Milaș a avut șase fii: pe Ioan Victor (1881-1951), inginer, care din 1940 se mută la București, pe str. Cortului nr. 11, la adresa de unde Episcopul Iuliu Hossu a fost arestat în 1948, în 28/29 octombrie, la miezul nopții. Urmează Iosif Iustin (1883-1963), inginer agronom, din 1940 și el se mută la București; Iuliu – viitorul Cardinal (1885-1970), apoi Vasile Pompei (1887-1965), avocat, a locuit pe str. Avram Iancu nr. 1 la Cluj; Teofil n. 1889, a fost preot în Milaș între 1932-1947 și protopop la Târgu Mureș în clandestinitate, a avut domiciliu obligatoriu, nu l-a mai văzut pe Episcopul Iuliu din 1948; Cel mai tânăr frate a fost Traian Ștefan n. (1891-1978), medic legist în Cluj, care apoi se stabilește la București pe str. Petre Poni, fiind în permanență urmărit – la el poposeau toți cei care doreau să-l vadă pe Episcopul Iuliu, aflat în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldărușani.”
În încheiere, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul eparhial de Cluj-Gherla, a vorbit despre activitatea de cercetare pe care o întreprinde, împreună cu teologi și istorici, pentru cunoașterea în profunzime a vieții și spiritualității eminentei personalități a Bisericii și neamului românesc. În câteva idei, Preasfinția Sa a dorit să rezume o problemă care a apărut în timpul studiului, observând că la data nașterii Cardinalului, apar trei date publicate: prima, cea de 25 ianuarie 1885 – care se găsește în ziarul oficios al Blajului, Unirea (Blaj, 2 iunie 1917, nr. 29, p. 2); o altă sursă provine de la Arhivele Naționale, Serviciul Județean Maramureș, Fond Mănăstirea Bixad; pentru data de 30 ianuarie 1885, sunt mai multe izvoare, de ex. Anuarele Pontificale din perioada 1930 – 1948; Șematismele eparhiale din 1930, 1932, 1941, 1947; această dată au preluat-o și cei mai mulți scriitori bisericești. A treia dată, cea de 31 ianuarie 1885: rezultă din documentul de la Arhivele Naționale, Serviciul Județean Bistrița Năsăud, colecția – Registre de stare civilă, Protocolulu Matriculare alu Botezatîloru dein Parochi’a Gr. Catolica alu Milasiului mare… – este un izvor primar, cel mai vechi, cu un procent mare de veridicitate, mai cu seamă pentru faptul că a fost înscris în datele registrului de chiar tatăl Episcopului Iuliu, pr. Ioan Hossu.
Au fost menționate și alte documente din Arhiva Congregației pentru Bisericile Orientale, Hierarchia Catholica, ziarul Curierul Creștin. În plus, în volumul Memoriilor sale, la p. 152, Cardinalul Iuliu își reamintește: „la 31 ianuarie m-au felicitat iubiții frați de ziua nașterii mele”. PS Florentin a încheiat cu concluzia: „Noi tindem să credem că adevărata dată de naștere a Cardinalului Iuliu Hossu rămâne data de 31 ianuarie 1885. Dar, indiferent de data nașterii, mulțumim Bunului Dumnezeu pentru marele Ierarh, pentru această nobilă familie din care și-a tras rădăcinile și, mai ales, îi mulțumim pentru ceea ce a făcut pentru Biserică și pentru națiune.” A fost și un timp dedicat întrebărilor, discuțiilor, apoi o agapă fraternă, o seară în care studenții teologi, persoanele consacrate, preoții și toți participanții, au descoperit mai vii, mai luminoase în suflete, urmele trecerii prin timp a Episcopului Iuliu.