„Și în suferință și în durere iubirea lui Dumnezeu ne înveșmântează în fiecare clipă” (PS Claudiu)
Cea dintâi celebrare arhierească a anului nou, 2025, în Catedrala episcopală „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, a fost la sărbătoarea Botezului Domnului, în 6 ianuarie 2025, sărbătoare a pogorârii Spiritului Sfânt peste întinderile apelor – nou început de Creație, nou început al mântuirii odată cu Arătarea Domnului, la Iordan, primind botezul lui Ioan. Arătarea Domnului a fost contemplată acum în gând, în rugăciune, în icoana Botezului așezată la loc de cinste în Catedrală.
Împreună cu Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, au concelebrat în această zi la altarul Catedralei pr. Vasile Tofană, Vicar general, pr. Traian Radu Coste Deak, vicar judecătoresc, pr. Marius Furtună, rector al Seminarului eparhial și preoți ai Catedralei: pr. Anton Crișan, pr. Daniel Avram, pr. Iosif Irimie; a diaconat dc. Ovidiu Lucian Marișca. Clerici și studenți seminariști au susținut rugăciunea din strană și au ajutat la celebrare. Corul „Angeli” al Catedralei a oferit și de această dată răspunsurile liturgice și înălțătoare cântări. Sfânta Liturghie, și apoi, slujba de Sfințire Mare a Apei, au adus biruința luminii în sufletele sutelor de credincioși prezenți în aceeași biserică-catedrală în care a celebrat Sfintele Liturghii și a rostit aceleași puternice rugăciuni de sfințire a apei marele Arhiereu român unit Iuliu Hossu, pe care în 2025 îl aniversează întreaga Românie.
Cu o urare la început de an și cu pomenirea Anului Cardinal Iuliu Hossu a început Preasfinția Sa Claudiu cuvântul de învățătură, reamintind că urmează un an „la lumina figurii Episcopului martir”. A mulțumit tuturor – în mod particular Corului „Angeli”, preoților, seminariștilor, celor ce ajută cu cele de trebuință la altar – pentru credință, fidelitate, prezență în viața Bisericii. A spus: „Astăzi cântăm cu toții: «Câți în Cristos v-ați botezat, în Cristos v-ați și îmbrăcat»”, și, a invitat la meditarea, înțelegerea Botezului: a botezului lui Ioan, „un botez de pocăință” și a Botezului anunțat de Ioan, cel „cu Spiritul Sfânt”, al lui Isus Cristos. A arătat că, „nu este suficient să murim păcatului, ci trebuie să avem o viață nouă. Spiritul Sfânt ne aduce această nouă viață”. A vorbit despre întoarcerea la Dumnezeu, care presupune „renunțarea la rău”, și, mai mult decât atât, a arătat cum, cel „botezat în numele Sfintei Treimi”, prin Botez, iese „din logica firii”, pentru că, „un om botezat nu moare, el trece la adevărata viață”.
A explicat semnificația Botezului, evocând pasaje din Vechiul Testament: „atunci când Moise îi trece prin Marea Roșie și apele se deschid, sunt într-un fel dătătoare de viață pentru evrei, fiindcă îi lasă să treacă, dar în momentul în care asupritorii egiptenii se apropie, apele revin la matca lor și devin apă dătătoare de moarte. La fel, atunci când trec prin deșert și ajung la limita pământului făgăduit de Dumnezeu părinților lor, există Iordanul. Și din nou, cel care îl înlocuiește pe Moise se apropie de Iordan și apele Iordanului se desfac și poporul trece ca pe uscat. De ce este atât de important? Fiindcă Iordanul marchează limita pământului făgăduit. Și atunci poporul, ca să intre dincolo, trebuie să treacă prin Iordan. Și trecerea prin Iordan înseamnă o nouă viață, o trecere de la viața de sclavie din Egipt – sclavie în cazul acela clasică -, dar pentru noi este o sclavie a păcatului, și Iordanul este pasajul de la sclavie la libertate”.
O astfel de trecere a arătat Preasfinția Sa Claudiu, este și Botezul: „Prin Botez, noi ieșim din sclavia păcatului, din robia morții, moartea nu mai are putere asupra noastră; noi nu murim, viața noastră nu se termină cu momentul morții, ci trecem prin Iordan și intrăm în viața veșnică.” Iar „îmbrăcarea cu Cristos”, a continuat, este, de fapt – prin Botezul lui Isus – îmbrăcarea cu iubirea Tatălui: „Iubirea Tatălui este cea care ne înveșmântează, iubiți credincioși, odată ce am săvârșit Botezul. Am renunțat la haina acestei lumi și ne-am îmbrăcat în iubirea Tatălui”. Pentru că, „în momentul Botezului, și pentru noi Dumnezeu spune: «Acesta este Fiul meu prea iubit», fiindcă ne-am îmbrăcat în Cristos. Privind la noi, Dumnezeu vede alți fii prea iubiți și fiice prea iubite.” Iubirea revelată a Tatălui – al cărui glas s-a auzit în momentul Botezului lui Isus -, este cea care „îl ajută pe Isus să treacă prin patimă, prin răstignire, prin moarte și să ajungă la înviere (…). Și această iubire a Tatălui, pe care o vedem în Fiul – iar noi suntem fii în Fiul -, această iubire ne însoțește și pe noi în fiecare clipă, și ne ajută să mergem înainte. Doar această iubire. De aceea, este atât de important să fim prezenți, să ne simțim cu toții o familie, fiindcă ne ajutăm unii pe alții să vedem iubirea Tatălui. Atunci când unii dintre noi sunt obosiți, abătuți, bolnavi, întristați, apăsați de greutățile acestei vieți, ceilalți suntem datori să îi ridicăm prin rugăciunea noastră, prin vorba noastră, printr-un zâmbet, printr-o mângâiere; și să ne aducem aminte unii altora de iubirea Tatălui, o iubire care nu ne abandonează niciodată”.
Preasfinția Sa Claudiu a adăugat: „Aceeași iubire, dragi credincioși, l-a ajutat și pe Iuliu Hossu să meargă înainte. Aceeași iubire l-a ajutat să spună senin, dar ferm: «Credința noastră este viața noastră!» Aceeași iubire l-a ajutat să fie și pe tron episcopal și în temniță.” Și, la fel, a amintit cum aceeași iubire i-a întărit pe toți Episcopii martiri să ducă lupta cea bună până la sfârșit. „Nu să ne prefacem că nu există suferințele”, a încheiat Preasfinția Sa Claudiu, „nu să ne prefacem că nu există durere în viața noastră, ci să știm că și în suferință și în durere iubirea lui Dumnezeu ne înveșmântează în fiecare clipă”. La final, după ce s-a făcut și Sfințirea Mare a Apei, Preasfinția Sa Claudiu a binecuvântat credincioșii cu apă sfințită și, fiecare, închinându-se în fața Sf. Altar, a primit pentru a lua acasă apă sfințită, purtătoare de Spirit Sfânt și har de vindecare și luminare. Fiecare a luat apă pentru casă, pentru ai săi, spre reînnoire spirituală și însănătoșire pe drumul noului început de an.
S-a pus astfel început bun, prin rugăciune, anului 2025, atât de bogat în promisiunea iubirii Tatălui: An jubiliar în Biserica Catolică, An al speranței, al iertării și milostivirii lui Dumnezeu, totodată, în România, An sub cununa luminoasă a martiriului Fericitului Episcop Iuliu Hossu: un An al Cardinalului Iuliu Hossu la nivel național. Pentru credincioșii Eparhiei de Cluj-Gherla, Cardinalul Iuliu Hossu este în mod special Părinte ocrotitor, Episcop al părinților și bunicilor lor, Arhiereu pe urmele căruia pășesc în parohiile pe care Iuliu Hossu, Episcopul de Gherla și de Cluj-Gherla, le-a vizitat necontenit, cu biserici sfințite de el, cu troițe pe care le-a binecuvântat și altare la care a slujit, cu drumuri pe care a pășit în căutarea turmei sale dragi, și pe care le-a străbătut apoi, iar și iar, în suflet și gând, în anii de detenție pentru credință. Pe urmele lui pășind, cu credința Cardinalului Iuliu Hossu în sufletul și viața lor înflorind, credincioșii de azi pot primi zi de zi botezul iubirii lui Dumnezeu în sufletele lor.
Sursa: eparhiaclujgherla.ro
