Sărbătoarea Sfântului Iosif, Patronul Bisericii Universale, sărbătoare și a Eparhiei de Cluj-Gherla care îl are pe Logodnicul Preasfintei Fecioare Maria ca ocrotitor și patron, a fost, pentru Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, ocazie pentru o nouă vizită pastorală, în parohia Iclod din Protopopiatul Someș, și aici Sfântul Iosif fiind cinstit ca patron.
În dimineața de 19 martie 2023, duminica a 3-a din Post, închinată Sfintei Cruci: zi a Crucii, dar și zi de hram și sărbătoare, zi a Postului Mare, dar și zi a Învierii – pentru că, precum icoanele bizantine, această zi prin ceea ce semnifică proclamă mai presus de curgerea timpului infailibilitatea operei mântuitoare a lui Dumnezeu -, Episcopul de Cluj-Gherla a fost întâmpinat în fața bisericii parohiale din Iclod. Copii în strai popular i-au ieșit în cale oferindu-i, tradițional, pâine și sare, dar și buchete de flori și căldură sufletească. L-au întâmpinat cu bucurie pe Ierarh enoriașii, cu preotul paroh, pr. Sorin-Aurel Roșca, dar și pr. Marius Cerghizan, protopop de Someș și preoții care au venit să ia parte la celebrare.
Sfânta Liturghie s-a celebrat în biserica „Sf. Iosif” (locaș sfințit în anul 2012). Au fost de față și autorități locale – între care primarul com. Iclod, Emil Ioan Pîrțoc, viceprimarul Ghiorghe Moț -, consiliul parohial, credincioși în număr mare. Între preoții participanți au fost și foști parohi în Iclod: pr. Gheorghe Florea (acum în parohia clujeană Sf. Gheorghe), el fiind între cei ce au înfruntat greutățile începutului, după redeschiderea parohiei din 1991. De asemenea, pr. Pop Sorin (acum în Orman) și pr. Gabriel Manu (acum director al Caritas eparhial Cluj) sunt dintre preoții care au păstorit credincioșii din Iclod de-a lungul timpului. Împreună cu cantorii parohiei s-au aflat în strana bisericii la Sfânta Liturghie studenți ai Seminarului eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj, de asemenea, diaconi și subdiaconi au însoțit cu slujirea lor Sfânta Jertfă Liturgică.
Preasfinția Sa Claudiu a vorbit credincioșilor despre familie, importanța de a forma împreună Familia lui Dumnezeu – a observat și felul în care cântă cu toții la Sfânta Liturghie, nu doar cantorii și studenții, „și aceasta este minunat!” Le-a vorbit și despre jertfă – suferință, cruce, batjocuri: asumate mai întâi și desăvârșit de Domnul, pentru a rămâne Cel dintâi împreună cu cei ce suferă, pentru a lua și azi asupra Sa pătimirea lor. A invitat ca semnul sfintei cruci să nu fie banalizat, să fie făcut cu conștiința a ceea ce semnifică: „Dacă îl facem aducându-ne aminte că însemnându-ne cu semnul crucii, ne însemnăm de fapt cu iubirea lui Dumnezeu, atunci ne apropiem de sensul profund al sfintei cruci.”
Le-a vorbit despre adevărata valoare a crucii: „dincolo de moarte și de suferință, crucea este semn de înviere. Fiindcă la un moment dat, crucea este goală, Isus este în mormânt, și apoi peste trei zile mormântul este gol, la fel ca crucea și înțelegem că Isus a înviat. Și, din perspectiva învierii, înțelegem că crucea este o etapă esențială, importantă, necesară pentru a ajunge la înviere. Așa sunt și crucile și suferințele noastre, iubiți credincioși. De cele mai multe ori ni se pare un final de drum, ni se pare că avem o cruce atât de mare, încât nu mai știm ce să facem, ca și cum Dumnezeu ne-ar fi uitat, ca și cum am fi singuri. Dar dacă privim la crucea lui Isus, vedem că lângă crucea lui Isus stă Maica Lui și atunci ne aducem aminte că și lângă noi, întotdeauna Maica Sfântă este prezentă, așa cum era lângă Crucea lui Isus.”
Totodată, Preasfinția Sa Claudiu a relevat din taina slujirii, a iubirii și fidelității față de Dumnezeu, așa cum sunt reflectate de icoana Sfântului Iosif, în această zi de „sărbătoare a Bisericii Universale, a Bisericii Catolice, dar și sărbătoare a Episcopiei de Cluj-Gherla, fiindcă Sfântul Iosif a fost ales ca ocrotitor, patron al Episcopiei noastre. Și, cu atât mai mult este sărbătoarea voastră, fiindcă este hramul vostru și putem admira această minunată frescă în care îl vedem pe Sfântul Iosif, pe dreptul Iosif, în postura lui cea mai importantă: aceea de ocrotitor al Pruncului Isus și a Maicii Sfinte.”
A oferit modelul Sfântului Iosif: „Vedem în evanghelia de astăzi (Mt 2,13-23) și în alte momente, Iosif nu vorbește, Iosif ascultă. Iosif lasă întotdeauna inițiativa lui Dumnezeu. Se întâmplă ceva, că e bine, că e rău, după lumea în care trăim, sau după mintea noastră: așa cum Iosif ascultă întotdeauna glasul îngerului, la fel ar trebui să facem și noi. Mărturisim în credința noastră că avem un înger păzitor lângă noi: el este mesagerul lui Dumnezeu. De el trebuie să ascultăm atunci când suntem în suferință sau în bucurie. De multe ori ascultăm glasul lumii și atunci ne speriem, ne întristăm, fiindcă suferința pare absurdă. Dar Iosif nu face așa. Irod se pregătește să omoare Pruncul. Ce face Iosif? În vis, ascultă glasul lui Dumnezeu, glasul îngerului, care-i spune: «Ia Pruncul și pe mama lui și du-te în Egipt». Iosif face exact așa, ne spune Evanghelia. A luat pruncul și pe mama lui și a mers în Egipt. Iosif asculta absolut tot ce spune Dumnezeu. (…)”
Și, „aici este rolul extrem de important al Sfântului Iosif, fiindcă întotdeauna Iosif îl protejează pe Isus și pe Maica Sfântă, nu se gândește la el însuși. Atunci când are acel vis după care trebuie să meargă în Egipt este noapte. Dar Iosif se ridică, ia Pruncul și pe mama lui și pleacă. Nu se gândește cât de dificil va fi, ci, știe că dacă Dumnezeu i-a spus ceva, Dumnezeu împlinește întotdeauna ceea ce spune.” A continuat: „Și ce împlinește în primul rând, Dumnezeu? Iubirea și îndurarea față de noi, cea pe care o cerem la Sfânta Liturghie continuu: Doamne îndură-te de noi! Doamne miluiește-ne! Doamne ajută-ne! Iosif ne aduce aminte de această imagine a lui Dumnezeu, de figura paternă din viața noastră. Iosif este cel care ne ocrotește, cel care-L apără pe Isus, nu doar în Sfânta Familie, ci și în sufletele noastre”.
Revenind la prezentul Bisericii, Preasfinția Sa Claudiu a spus: „Și astăzi, iubiți credincioși, Isus cel din sufletele noastre, speranța noastră, iubirea noastră, sunt încontinuu atacate, există și alți irozi astăzi care încearcă să omoare credința în sufletele noastre. De aceea este atât de important să apelăm întotdeauna la Sfântul Iosif. Fiindcă el, care l-a ocrotit pe Fiul lui Dumnezeu, continuă să îl ocrotească și în sufletele noastre. De aceea, să îi mulțumim lui Dumnezeu că îl avem pe Sfântul Iosif ocrotitor. Crucea și Sfântul Iosif să fie semnele prin care înțelegem că Dumnezeu nu ne abandonează niciodată. Dumnezeu nu uită de noi niciodată!”, a încredințat Episcopul de Cluj-Gherla credincioșii și pe toți cei aflați în comuniune și a încheiat, îndemnând: „Să încercăm să căutăm prezența lui Dumnezeu, prezența Maicii Sfinte, prezența Sfântului Iosif, mai ales în încercările noastre. Și atunci vom vedea că nu există război pe această lume, nu există boală sau pandemie, care să ne separe de iubirea și de îndurarea lui Dumnezeu.”
Comuniunea și bucuria au fost prezente și la încheierea celebrării, când pr. paroh Sorin Roșca a rostit cuvinte de mulțumire, adresate Preasfinției Sale Claudiu – căruia i-a oferit și un semn de amintire, o icoană a Maicii Sfinte – și mulțumiri tuturor celor care au contribuit la acest moment de încununare a programului pastoral al acestei parohii. Copiii parohiei greco-catolice Iclod – și biserica a fost plină de viață și bucurie în această sărbătoare prin prezența numeroasă a celor mici – au cântat, înălțând mărire lui Dumnezeu cu voci îngerești, la încheierea programului din această sărbătoare de hram care va rămâne memorabilă în istoria parohiei greco-catolice Iclod, zi de binecuvântare, har și întâlnire cu Păstorul Eparhiei de Cluj-Gherla, sub privirea ocrotitoare a Sfântului Iosif.
O adevărată ieșire din timp (și întoarcere în timp) a fost, după celebrarea din biserica parohială, vizitarea, de către Ierarh, protopop, paroh și cei i-au însoțit, clerici și laici, a bisericii vechi de zid a parohiei greco-catolice Iclod. Biserica monument istoric – recuperată prin sentință judecătorească din anul 2004 – a fost edificată în perioada 1785-1791 și a fost sfințită în 1791, de către Episcopul Ioan Bob, cu hramul „Înălțarea Domnului nostru Isus Hristos”.
Această biserică se numără printre cele dintâi biserici ctitorite de zid – și a rămas neclintită, asemeni unui far luminos străjuind peste oceanul timpului. Zidurile groase, ca de cetate, sub turnul înalt de lemn în stil maramureșean, poartă nevăzute urmele mâinilor străbunilor, ale genunchilor lor osteniți de lucru, păstrează rugile lor fierbinți înălțate la Domnul. Pe pereți atârnă încă, vechi icoane pe lemn și pe sticlă, cu pictura naivă ce redă absolutul în stilul cunoscut al școlii de la Nicula (de altfel și celebra icoană făcătoare de minuni a Maicii Sfinte a fost realizată de un iconar din Iclod (preotul Luca), mai înainte de Unirea cu Roma). În sfântul locaș, care se află parcă în afara timpului, Preasfinția Sa Claudiu a rostit o rugăciune și a invocat, asemeni înaintașilor în credință, și împreună cu ei, a Domnului binecuvântare.
Sursa: eparhiaclujgherla.ro
