Noul veșmânt pictural al Catedralei greco-catolice din București Sfântul Vasile cel Mare, veșmânt mural realizat începând din 2015 și până la momentul actual, este subiectul cărții a cărei apariție la editura Baroc Books & Arts o celebrăm, căci are loc acum, la 10 ani de la întemeierea Episcopiei greco-catolice din București și de la începerea lucrărilor de decorare a bisericii restaurate.
Act de credință, act de creație artistică în rugăciune, pictura Catedralei reprezintă împlinirea unui proiect inițiat și construit de Preasfințitul Mihai Frățila, Episcop al Episcopiei Sfântul Vasile cel Mare de București, împreună cu maestrul Ivan Karas, artist italo-ucrainean lucrând de ani de zile la Roma și care a preluat acest șantierul bucureștean. Principal autor al cărții, comanditar și editor al lucrării, Preasfințitul Mihai Frățilă onorează cu prezența Sa aici, evenimentul, alături fiindu-i pictorul Ivan Karas, pe care îl salutăm deasemenea cu recunoștință.
Alături de numele Preasfințitului semnează în această carte profesorul Mircea Dunca, distins istoric de artă și muzeograf și Lucian Lechințan, prelat la Roma, istoric de artă.
Drum implicând o neabătută voință, proiectul a reluat la distanță în timp de peste 100 de ani, efortul neclintit al CTITORULUI Catedralei, arhiepiscopul latin de București între 1905-1924, Raymund Netzhammer (1862, Klettgan – 1945, Werd, Elveția). El a înțeles atunci, la 1909, să aleagă ca autor al edificiului, pe un eminent protagonist al stilului național, arhitectul Nicolae Ghika-Budești (1869, Iași -1943, București), profesor al Școlii de Arhitectură din București. Noul edificiu bisericesc se adresa românilor de credință greco-catolică din București și din țară, iar elaborarea expresiei unui stil național în arhitectură era o preocupare dominantă în tânărul Regat al României, doritor să-și afirme identitatea și prin expresia artistică proprie. Arhitectul Nicolae Ghika-Budești a introdus în propria-i soluție de stil național pentru arhitectura religioasă, estetica și vocabularul bisericilor moldovenești ridicate de Ștefan cel Mare și pe acestea le regăsim în edificiul nostru, prelucrare inspirată după modelul bisericii ieșene Sfântul Nicolae Domnesc, tocmai atunci restaurată, la răscrucea secolelor XIX-XX. În creația lui Ghika-Budești, Catedrala greco-catolică din strada Polonă a fost precedată în 1906, în același stil, de biserica ortodoxă Cuțitul de Argint, situată lângă Parcul Carol.
Memoria arhiepiscopului Netzhammer se cuvenea și se cuvine reînviată; cu atât mai mult cu cât, relativ recent, în 2005, a fost editat în limba română la Editura Academiei Române, jurnalul său de activitate*, aș spune de luptă în slujba bisericii greco-catolice din București, o luptă condusă cu un spirit de echilibru exemplar și cu toleranță, cu o mare eleganță.
Pictura actuală a Catedralei Sfântul Vasile cel Mare înlocuiește vechiul decor mural foarte degradat, realizat într-o tehnică aparte ce nu a rezistat timpului, decor comandat în 1911 de arhiepiscopul Netzhammer, artiștilor Gottfried Schiller și Iulius Ostermaier aparținând Școlii de pictură de la Beuron, activă în abația benedictină germană cu același nume.
Pictura murală ale cărei lucrări s-au încheiat acum a fost încredințată pictorului deja evocat Ivan Karas, el însuși de credință greco-catolică și având studii complete de artă la Lvov în Ucraina și apoi la Roma la Istituto di Belle Arti din Via Ripeta. Alegerea artistului a fost făcută de Preasfințitul Mihai Frățilă în ambianța înalt spirituală a Romei.
Fertile, decisive conciliabule s-au desfășurat între artist și înaltul comanditar, privind iconografia și semnificațiile ei, dar și simbolismul paletei și al luminii. O regie cromatică reținută, emanând lumină și privilegiind trecerea de la roșul dramatic al sacrificiului, al martiriului (în naos, la nivelul bazei cupolei) spre calmul celest al unui albastru pastelat în cupolă, indică trecerea de la viața pământeană la universul spiritual al cărui acces este dobândit prin martiriu. De aceea cartea apărută acum este intitulată Când Cerul Îmbrățișează pământul. Elaborările lui Ivan Karas ne dezvăluie o viziune de sinteză în care fuzionează sugestii de plastica formei și a luminii din arta sacră a Renașterii italiene, precum sunt ecourile din Piero della Francesca (Quattrocento), în scena Botezului Sfântului Vasile cel Mare, cu soluții dinspre arta murală bizantină (pictură și mozaic) precum, citez din textul Preasfinției sale Mihai Frățilă:
„modelul clasic al cortegiului martirilor din bazilica Sant’Apollinare Nuovo, Ravenna” – sec V-VI d.C. În acest spirit de fuziune între două strălucite arii stilistice, sunt tratate siluetele sfinților martiri din pronaos (inclusiv scena votivă de deasupra intrării), imagini hieratice cu chipuri tratate realist (adevărate portrete identificabile), înfățișând pe cei șapte episcopi sfinți martiri ai bisericii greco-catolice române, ei fiind, citez din aceeași sursă, „o pagină din istoria bisericii greco-catolice, trecută prin calvarul comunizării României”: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan (singurul supraviețuitor al regimului carceral), Alexandru Rusu, Iuliu Hossu, torturați pentru credința lor și morți în închisorile la Sighet, Gherla, Văcărești, beatificați de Vatican în 2019, pe Câmpia Blajului în prezenta Papei Francisc. În tabloul votiv amintit, făcând pandant figurii arhiepiscopului Netzhammer reprezentat cu macheta bisericii închinată Sfântului Vasile, întâlnim un al optulea sfânt martir, acesta din urmă martir al bisericii catolice, Monseniorul Vladimir Ghika, recognoscibil prin silueta și chipul său inconfundabile, beatificat în 2013 la București.
Prin împlinirea acum, a proiectului de decorare a Catedralei greco-catolice Sfântul Vasile cel Mare din București, prin existența însăși a imaginii sfinților martiri zugrăviți pe pereții edificiului, opera de artă sacră căreia îi este dedicată cartea, face parte din marele, dificilul gest de recuperare a unei dureroase istorii recente.
Conf. Univ. Ioana Beldiman
– Catedra de istoria artei a Universității Naționale de Arte București
Pezentare realizată cu ocazia lansării, la Bookfest, în 30 mai 2024, a albumului despre pictura catedralei Sfântul Vasile cel Mare
* Raymund Netzhammer, Episcop în România într-o epocă a conflictelor naționale și religioase, vol.I, ed. realizată de Nikolaus Netzhammer în colaborare cu Krista Zach, Ed. Academiei Române, București, 2005; v. și Raymund Netzhammer, Din România. Incursiuni prin această țară și istoria ei, volumul I, Humanitas, București, 2010.
Sursa: episcopiabucuresti.ro
