Mihail Pavel
Episcop de Gherla
(1873-1879)
S-a născut în 6 septembrie 1827, comuna Recea, județul Maramureș. Între anii 1838-1839 și 1843-1844 a urmat gimnaziul la călugării minoriți din Baia Mare.
În perioada 1844-1846 a făcut două clase de liceu (cursuri de filosofie) la Satu Mare și Košice. În 1846 s-a înscris la Universitatea din Viena și a locuit la Colegiul „Sfânta Barbara”. În 1848, din cauza revoluției, a trebuit să părăsească Viena, înainte de terminarea studiilor. A absolvit teologia în 1851, la Seminarul din Ungvár și Satu Mare.
Hirotonire, activitate preoțească
A fost promovat la ordinul lectoratului în 3 decembrie 1848, subdiaconatului la 7 martie 1852 și diaconatului la 14 martie 1852. În ziua de 21 martie 1852 a fost hirotonit preot de Episcopul Muncaciului, Baziliu Popovici. În 1852 a fost notar consistorial la Episcopia Muncaciului și referent pentru românii din acea Eparhie. Din 1854 a fost paroh în parohia românească Apșa de Jos, iar din 1856 a îndeplinit funcția de notar consistorial la Gherla. Din 1860 a fost protopop al Slatinei (azi în Ucraina), iar în 1861 a fost numit vicar foraneu al Maramureșului. În anul 1860 a întemeiat școala normală sau „preparandia” română din Sighet. În 1871 a fost ales deputat pentru Parlamentul din Budapesta. A luat parte la cele trei Concilii Provinciale ale Bisericii Greco-Catolice: la primul, în 1872, ca vicar foraneu episcopal al Maramureșului, iar la cele din 1882 și 1900 ca episcop al Eparhiei de Oradea Mare.
Consacrare episcopală
La data de 11 septembrie 1872, Mihail Pavel a fost numit episcop de Gherla, iar în 23 decembrie 1872 a fost confirmat de către Papa Pius al IX-lea. La 26 ianuarie 1873 a fost hirotonit în Catedrala din Blaj, de către Mitropolitul Ioan Vancea, iar în 23 februarie 1873 a fost instalat în scaunul episcopal al Gherlei. Mai târziu, la 29 ianuarie 1879 a fost numit Episcop de Oradea Mare de către Împăratul Francisc Iosif I, confirmat de către Papa Leon al XIII-lea la data de 15 mai 1879 și instalat în 8 iunie 1879.
Activitate pastorală
Episcopul Mihail Pavel a fost un bun organizator, bun administrator, plin de înțelepciune și de dragoste față de turma încredințată în păstorire. A emis circulare cu privire la organizarea cancelariei episcopale, a protopopiatelor și a cauzelor procesuale. Preoților le-a cerut să acorde importanța cuvenită serviciilor divine, să organizeze coruri bisericești, să-i viziteze pe bătrâni și pe bolnavi, să-și sporească zelul pastoral. S-a îngrijit de starea școlilor confesionale din Eparhie și de buna desfășurare a învățământului.
A dat dovadă de multă generozitate, zel, bunătate, fiind numit de marele istoric Nicolae Iorga, „cel blând și milostiv”.
În 1873, în timpul epidemiei de holeră, Arhiereul a dat instrucțiuni cu privire la asistarea bolnavilor și la modalitatea de colaborare dintre preoți și cei care acordau asistența sanitară.
Între 1875-1879 a zidit biserica de piatră de la Nicula, urmând ca aici să fie depusă spre cinstire icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Fecioare Maria.
La 1 februarie 1876, a trimis o scrisoare pastorală clerului, în care amintea de îndatoririle preoților. În 31 decembrie 1879 a lansat o colectă publică, în toată Eparhia, pentru redeschiderea gimnaziului din Șimleu (închis din lipsă de mijloace în 1863). A procedat la fel și pentru ridicarea bisericii din Dej.
Activitate în învățământ
În 26 aprilie 1873 a avut loc un sinod mixt (clerici și mireni) pentru ameliorarea stării școlilor și a învățământului. Apoi, la 28 iulie 1873 a organizat, la Dej, un curs pregătitor pentru învățătorii suplinitori și, la 3 decembrie 1873, a făcut recomandări asupra edificiilor școlilor și asupra abonării la reviste pedagogice („Școala” și „Școala română”). Episcopul Mihail Pavel a înființat fundații pentru școală, în comuna natală, Recea și în Slatina. La 6 martie 1877 s-a publicat „Regulamentul și Planul de învățământ pentru școlile poporale nemaghiare cu 6 clase”. În 19 ianuarie 1878 a publicat „Regulamentul pentru organizarea școlilor poporale greco-catolice elementare din Dieceză”.
S-a opus legilor de îngrădire a învățământului românesc, realizând consolidarea materială și spirituală a liceului din Beiuș, intervenind, la Viena și la Budapesta, pentru păstrarea caracterului național și confesional al acestui liceu.
Activitate națională și culturală
În 1860 a înființat „Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramureș”.
Ulterior, ca Episcop de Oradea Mare, Mihail Pavel a avut de suferit din cauza presei maghiare și a celor ce i se împotriveau pentru atitudinea sa consecventă pe plan național.
Publicații
A continuat editarea șematismelor Eparhiei de Gherla cu Șematismul din 1877.
Relații cu Roma
Episcopul Mihail Pavel a călătorit la Roma în anul 1870, însoțindu-l pe Mitropolitul Ioan Vancea, cu ajutorul căruia a obținut desprinderea parohiei române unite Sighetu-Marmației de la Eparhia ruteană a Muncaciului și anexarea ei la Eparhia de Gherla.
În anul 1886 l-a însoțit din nou la Roma pe Mitropolitul Ioan Vancea la vizita ad limina apostolorum, participând (în 29 mai), la audiența particulară la Papa Leon al XIII-lea.
A călătorit la Roma și în anul 1887, împreună cu Episcopii Ioan Szabó și Victor Mihali de Apșa. Cu această ocazie Papa Leon al XIII-lea i-a conferit distincțiile de conte roman, asistent la tronul pontifical și prelat papal. Documentul pontifical privitor la aceste distincții poartă data de 17 aprilie 1888.
Data morții
La 1 iunie 1902, Episcopul Mihail Pavel s-a stins subit din viață la băile Slatina (azi în Ucraina). A fost așezat sub altarul bisericii parohiale din Slatina.
Pe lespedea funerară se află inscripția: „Aici așteptă învierea morților Michail Pavel de Peteritye, Episcop diecesan greco-catolic de Oradea Mare, Conte roman, Asistente la Tronul papal, Prelat domestic al Santiei Sale Pontificelui Roman, Consiliar intim de stat al Majestății Sale Ces. și Reg. apostolice, Proprietar al Strălucitului Ord al Coronei de fer clasa I, Cavaler al Strălucitului Ord. Francisc Iosif I, Regeneratorul și al duoilea Fondator al tuturor instituțiiunilor culturali din acea Diecesă cel mai mare binefăcător al Diecesei Sale, adormit în Domnul la băile saline Pavel din Slatina la 1 Juniu 1902, în anul 75 al etății, 51 al preoției, 30 al Episcopiei și 23-lea al activității Sale apostolice în fruntea Diecesei Orădii-Mari. După exemplul Mântuitoriului Lumei a trecut binefăcând la toți. Domnedieu se-lu aibă între aleșii Săi!”
Cuvânt de învățătură
Episcopul Mihail Pavel, în prima sa Pastorală, din 1873, recomandă preoților Eparhiei: „Plantați, udați ce e bun și lăsați să crească; ce e rău, pliviți și aruncați afară; îndreptați, fiți părinții celor slabi, tutorii văduvelor și orfanilor, mângâietorii asupriților; fiți tuturor toate, ca pe toți să-i dobândiți lui Hristos și atunci veți avea răsplată mare de la Dumnezeu!” (V. Bojor, Episcopii Diecesei Gr. Cat. de Gherla, 2000, p. 276).
În memorabila Pastorală din 9 iunie 1879, își reamintește propriul rol episcopal: „mărirea lui Dumnezeu, bunăstarea Sfintei Biserici, înflorirea și triumfarea religiunii catolice, prosperarea Diecezei, mântuirea și fericirea temporală și eternă a poporului credincios”. Vorbind despre rolul preotului, Arhiereul scria: „preotul ca părinte al credincioșilor săi, trebuie să-i iubească din inimă, să se bucure de fericirea lor și să se întristeze de supărarea lor; să-i mângăie în necazuri, să-i sprijinească în asupriri, să se facă tuturor toate, ca pe toți să-i dobândească lui Hristos. El este vicarul lui Hristos, mijlocitor între Dumnezeu și om, lumina lumii, sarea pământului, în aceeași persoană judecător, doctor și învățător.” (V. Bojor, Episcopii Diecesei Gr. Cat. de Gherla, 2000, p. 291).
„Pentru a fi în adevăr lumina lumii preoții sunt datori să înduplece și pe credincioși să învețe cât mai multă carte, fiindcă în lupta cea mare a vieții, neamurile mai istețe, mai luminate iau înainte celor mai puțin luminate și se îmbogățesc pe socoteala lor.” (V. Bojor, Episcopii Diecesei Gr. Cat. de Gherla, 2000, p. 292).
Informaţii preluate din cartea: Crihălmeanu, Florentin (coord.), File din istoria Eparhiei de Cluj-Gherla a românilor. Scurtă istorie, biografiile episcopilor eparhiali şi cronologia 1658-2017, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Cluj-Napoca, 2017.