window.dataLayer = window.dataLayer || []; function gtag(){dataLayer.push(arguments);} gtag('js', new Date()); gtag('config', 'UA-129792058-1');

Binecuvântarea, la Cluj, a statuii «Sfinxului de la Bădăcin», Iuliu Maniu

Sărbătoarea Botezului Domnului în Catedrala din Cluj

Binecuvântarea, la Cluj, a statuii «Sfinxului de la Bădăcin», Iuliu Maniu

Marți, 8 ianuarie, la Cluj-Napoca, în Piața Cipariu, în apropierea Catedralei greco-catolice în construcție dedicată Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea, a fost dezvelită statuia marelui om politic Iuliu Maniu, în cadrul unei ceremonii religioase și militare, cu participarea Diviziei 4 Infanterie Gemina.

Acest act de reparare istorică, așezat de organizatori în șirul acțiunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost inițiat și organizat de către filiala Cluj-Napoca a Academiei Române. Statuia, realizată de sculptorul Ioan Marchiș, a fost ridicată la inițiativa și cu sprijinul financiar al acad. Emil Burzo. La baza statuii a fost depus pământ din Bădăcin, localitatea natală a lui Iuliu Maniu. Au răspuns invitației Excelenței Sale acad. Emil Burzo, președintele filialei Cluj-Napoca a Academiei Române: PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Mitropolitul ortodox IPS Andrei Andreicuț, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, un mare număr de autorități locale și centrale, numeroși clujeni.

După o ceremonie oficiată de reprezentanții BOR, statuia a fost binecuvântată de către cei doi Ierarhi și a urmat un Parastas de pomenire pentru sufletul lui Iuliu Maniu, celebrat de PS Florentin cu preoții și teologii greco-catolici prezenți, între care: pr. Marius Cerghizan, vicar cu preoții, pr. cancelar Cristian David, preoții protopopi de Cluj I și Cluj II, pr. Cristian Arinel Sabău și pr. Marius Ungureșan. Mai mulți preoți și credincioși greco-catolici, între care și reprezentanți ai Asociației „Cardinal Iuliu Hossu”, au venit să onoreze memoria eminentului om politic român și greco-catolic, Iuliu Maniu.

Cel dintâi a luat cuvântul președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, acad. Emil Burzo, care a afirmat: „pentru Iuliu Maniu cuvântul era prelungirea gândului iar fapta împlinirea gândului. Clujul a fost orașul studenției sale. Aici și-a structurat gândirea politică pe trei principii la care nu a renunțat de-a lungul întregii sale vieți: moralitate, patriotism și democrație. Călăuzit de aceste valori, Iuliu Maniu spunea: ‘Pe mine nu reușesc să mă intimideze. Eu de la calea mea nu mă abat, eu hotărârile mele nu le schimb. Ce cred că este bine pentru neam și țară, asta fac!’” Iuliu Maniu a dovedit că morala și politica pot coexista.”A fost una dintre personalitățile care au marcat decisiv istoria românilor. A avut un rol esențial în actul Marii Uniri, fiind ales președinte al Consiliului Dirigent și apoi, după decesul lui Gheorghe Pop de Băsești, președinte al Consiliului Național Român. Prin acțiunile sale s-a reușit în scurt timp integrarea acestui colț de țară, Transilvania, în România întregită. A fost membru de onoare al Academiei Române, ales la 7 iunie 1919, deci se împlinesc 100 de ani de atunci. Este exclus din Academia Română în regimul comunist, în anul 1948 și reprimit la data de 3 iulie 1990.” „Cu prilejul Centenarului Marii Uniri, Filiala Cluj a Academiei Române și-a propus să readucă în amintirea tuturor pe Iuliu Maniu prin ridicarea acestei statui. La baza statuii a fost pus pământ din dealul țarinii din Bădăcin”, localitatea de origine a lui Iuliu Maniu.

Emil Boc, primarul mun. Cluj-Napoca, a mărturisit că în studenție își punea întrebarea: „Cum e posibil ca oameni de stat, care și-au dedicat toată viața poporului român, să sfârșească în închisoare, sau în alte forme tragice?” „Astăzi, suntem aici pentru a aduce un minim gest de recunoștință, de apreciere și o reparație istorică pentru cel ce este și va rămâne în ființa poporului român, Iuliu Maniu. A fost un apărător fără echivoc al valorilor democrației și libertății și a primit ca recunoștință zidurile de închisoare. Locația statuii a fost aleasă pentru a transmite un mesaj prezentului dar și viitorului și ceea ce s-a întâmplat cu Iuliu Maniu să nu se mai întâmple niciodată cu nimeni.”

În continuare, Alexandru Pugna, secretar de stat, a transmis un mesaj de salut din partea Ministrului Culturii și Identității Naționale. A mărturisit și bucuria pentru faptul că această „datorie de onoare de a ține aprinsă flacăra spiritului românesc și de a pune un semn de neuitare pentru marile personalități care au însoțit istoria zbuciumată a neamului românesc, iată se îndeplinește aici la Cluj-Napoca, prin amplasarea acestei lucrări de excepție”.

Între alte idei, exprimând și regretul neunirii ce a existat în România în anul Centenarului Unirii, prof. Emil Constantinescu, președinte al României între 1996 și 2000, a spus: „îmi amintesc că în urmă cu 28 de ani, pe 5 februarie 1991, am participat la un parastas pentru Iuliu Maniu, în incinta Închisorii de la Sighet. Am fost atunci la celula în care a fost închis Iuliu Maniu, la Cimitirul Săracilor unde mormântul său nu se găsește pentru că osemintele sale au fost aruncate, nu a existat nici o inscripție și nici până astăzi nu au fost regăsite. Dintre cei care au participat atunci pe o tribună improvizată, cei mai mulți nu mai sunt astăzi printre noi.” Au fost amintite nume precum: Corneliu Coposu, Doina Cornea, Ioan Diaconescu, Ticu Dumitrescu, Romulus Rusan, Ierarhi ai Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică.

„Pentru noi, cei câțiva supraviețuitori care nu l-am cunoscut direct pe Iuliu Maniu, dar i-am cunoscut pe cei care au fost alături de el și i-au preluat mesajul și lupta, este o datorie să spunem celor de astăzi și generațiilor următoare ce am înțeles din lupta și viața lui Iuliu Maniu. Am înțeles să prețuim libertatea, pentru că, cei care au fost trimiși de regimul comunist în închisoare, au fost trimiși pentru a fi exterminați. Am învățat să prețuim și libertatea de a comunica.” A îndemnat: „să învățăm ce înseamnă iubirea de patrie”, pentru că „numai această iubire extraordinară față de patria sa, i-a făcut pe Iuliu Maniu și pe ceilalți din jurul său, să reziste, pentru că această iubire a fost mai importantă decât propria lor viață. Și ar trebui să învățăm ce înseamnă iubirea de Dumnezeu, care te ajută să descoperi forțe nebănuite care stau în sufletul tău.”

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a adus omagiul prezidiului Academiei Române „la împlinirea unui veac de la primirea lui Iuliu Maniu, în rândurile membrilor de onoare ai Academiei, când unul dintre cei mai iluștri făuritori ai Marii Uniri devenea membru al Academiei”. A mulțumit acad. Emil Burzo pentru lupta sa, pentru acest proiect pe care l-a îndeplinit: „Iuliu Maniu, cel care a însemnat pentru români «inima Transilvaniei», vine în inima Transilvaniei la Cluj, spre a veghea aievea o patrie pe care el a visat-o, dar pe care a și văzut-o pierdută atunci când el, cel mai important om de stat al României moderne, pierea ucis mișelește la Sighet. Repus postum în drepturile sale firești de membru al Academiei, aceasta îl socotește pe Iuliu Maniu drept una dintre figurile sale cele mai emblematice, care a făcut, într-o generație mirabilă, istorie pentru noi, toți.”

Din partea familiei lui Iuliu Maniu, a vorbit dr. Ioan Boilă, director al Policlinicii fără plată «Familia Sfântă» din Cluj-Napoca, care a început prin cuvinte de recunoștință: „Mulțumesc tuturor celor care prin cuvânt, prin scris și prin sentimente, s-au înscris în familia spirituală care dorește ca, în sfârșit, adevărul și dreptatea vieții lui Iuliu Maniu să fie aduse la lumină. Îmi doresc din tot sufletul ca acest monument să reprezinte un stimul și o evocare permanentă pentru generațiile de astăzi și pentru generațiile care vor veni, a moștenirii prețioase pe care Iuliu Maniu ne-a lăsat-o. O voi rezuma în câteva cuvinte: în primul rând, credință puternică în Dumnezeu și atașament fidel față de principiile moralei creștine; dragoste fierbinte pentru neamul românesc și pentru țară; situarea valorilor spirituale înaintea valorilor materiale și alegerea pe care întotdeauna a făcut-o, de a da prioritate intereselor comunității; respect și omagiu pentru familia sa și cinstirea strămoșilor; respect și atașament față de lege și față de principiile autenticei democrații; disponibilitate de jertfă, pe care a dovedit-o prin întreaga sa viață și prin moartea sa de martir la Sighet. În acest moment solemn îmi permit să reamintesc o dorință pe care Iuliu Maniu a formulat-o în ultimii ani și pe care din păcate, nimeni dintre cei care au condus această țară și înainte și după 1989, nu a reușit să o împlinească: pentru el, personal, ne-ar spune: «scoateți-mă din groapa comună de la Sighet și duceți-mă lângă țarina de la Bădăcin, lângă strămoșii mei». Vă mulțumesc!”

A urmat un moment artistic, un elogiu adus marelui om politic: actorul Ruslan Bârlea, de la Teatrul Național din Cluj-Napoca, a dat citire câtorva fragmente din discursul lui Iuliu Maniu în plenul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.

În continuare, IPS Andrei Andreicuț a reluat mai întâi îndemnul Sfântului Apostol Pavel: «Aduceți-vă aminte de înaintașii voștri, priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința» (Evr 12,7). Înaltpreasfinția Sa s-a adresat apoi politicienilor de azi, îndemnându-i ca „toți să învețe de la Iuliu Maniu. Să se uite la el, în sus, și să urmeze virtuțile pe care el le-a avut: credința în Dumnezeu și dragostea față de această țară.” L-a felicitat pe dl. președinte Emil Burzo pentru că, împreună cu această statuie a lui Iuliu Maniu, dânsului i-a venit inspirația de a propune și ridicarea statuilor Episcopului Nicolae Colan, a Mitropolitului Bartolomeu Anania și a Cardinalului Iuliu Hossu. A afirmat faptul că „noi, cei ce trăim încă, putem lua exemplu de la Iuliu Maniu și de la alți iubitori de țară, pentru că mulți dintre cei ce au făurit România Mare au fost întemnițați de regimul comunist”, dar „Domnul Hristos nu a fost pironit pe Cruce? Și, dintre apostolii Lui, doar unul a murit de moarte bună, toți ceilalți au murit martiri. Așa că cei cu idei mari și cei care și-au pus sufletul și viața pentru țară de multe ori plătesc, așa cum a plătit Iuliu Maniu. Veșnică să îi fie memoria iar noi să fim în stare să îi urmăm virtuțile.”

Alocuțiunea Preasfinției Sale Florentin a încheiat luările de cuvânt de la evenimentul inaugurării statuii – adevărată lecție de istorie ce va fi predată de acum înainte de la «tribuna» de lângă vechile ziduri ale cetății Clujului. Ierarhul greco-catolic l-a citat mai întâi pe Iuliu Maniu: „Jur în fața lui Dumnezeu, pe conștiință și onoare, că îmi voi jertfi viața pentru triumful cauzei comune românești”, rostea cu hotărâre și demnitate, la începutul carierei sale politice, remarcabilul om de stat Dr. Iuliu Maniu”. Redăm în continuare alocuțiunea Preasfinției Sale: «Înaltpreasfinția Voastră, Exc. Voastră dle Președinte E. C., dle Ministru, dle președinte al Filialei academice clujene E. B., stimate dle primar E. Boc., distinse autorități locale și de stat, stimați cetățeni,

Providențial acum 146 de ani (8.01.1873), vedea lumina zilei, în Bădăcinul Sălajului, Iuliu Maniu, cel care a rămas în istorie ca „Sfinxul de la Bădăcin”. Vrednic fiu al Bisericii Greco-Catolice, dar cu un suflet ecumenic, cu principii solide de viață și moralitate, doctor în drept la universitatea din Viena, avocat al Mitropoliei greco-catolice a Blajului, a făcut parte din a treia generație a Școlii Ardelene blăjene, alături de Gheorghe Pop de Băsești, Ștefan Cicio Pop, Alexandru Vaida-Voevod, Teodor Mihali. A participat nemijlocit la pregătirea și făurirea Actului Marii Uniri de la 1918, mare gânditor politic și eminent om de stat, membru de onoare al Academiei, „Sfinxul”, nu a putut fi „sfărâmat” sau „doborât”, ci doar desfigurat sau mutilat de către comuniști, acolo la „universitatea” din Sighet, unde se aflau eminenții făuritori ai Unirii de la Alba Iulia, la numai 30 de ani de la Marele act, alături de elitele intelectuale ale vremii, între care și întreg episcopatul greco-catolic.

S-a încercat ștergerea urmelor sale dintre filele istoriei neamului, aruncându-l în ascuns în cimitirul numit „al săracilor”, dar, de fapt, al „bogaților” prin cele împlinite pentru ființa și unitatea națională. Însă urma lăsată în glia strămoșească și în sufletele românilor nu a putut fi ștearsă și iată că dăinuie peste timp. Monumentul de bronz pe care astăzi îl binecuvântăm să fie o mărturie și o încununare din partea celor care au făcut efortul să îi recupereze memoria și să îi reînvie spiritul, pentru sufletele tinerelor generații, săvârșind totodată un act de reparație morală necesar în fața celor care și astăzi încă mai contestă și vor să rescrie istoria adevărată.

Împlinim astfel, sfatul pe care ni-l oferea Sf. Ioan-Paul al II-lea, (primul Pontif roman primit în România, la București, în 8 mai 1999, de către Excelența Sa dl. președinte Emil Constantinescu, Patriarhul Teoctist împreună cu Sinodul BOR, precum și Conferința Episcopilor Catolici din România), la București, în 8 mai 1999: „Educați-vă tinerii în spiritul unor țeluri îndrăznețe, ce se cuvin unor fii de martiri. Deprindeți-i să respingă iluziile facile ale consumismului; să rămână pe pământul lor, pentru a construi împreună un viitor de prosperitate și pace; …; să nu evite angajarea politică, dar să o facă cu acel spirit de slujire (creștinesc) de care este atâta nevoie„.

Ne bucurăm pentru acest eveniment din cadrul aniversării Centenarului Marii Uniri și, de asemenea, pentru amplasarea acestui frumos monument al eminentului om politic Iuliu Maniu, în apropierea viitoarei Catedrale greco-catolice, dedicată martirilor și mărturisitorilor sec. XX-lea aici, alături de Biserica al cărui destin l-a slujit și l-a împărtășit pe deplin. Felicitări Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, d-lui președinte Acad. Emil Burzo, de asemenea, felicitări autorităților locale: d-lui Primar Emil Boc, cât și realizatorului acestei statui, sculptorul Ioan Marchiș. „E unul dintre aceia pe care-i poți lăuda – scria, marele istoric Nicolae Iorga – (…), căci în Ardeal a știut oricine că, dacă e vorba de a afla fără greș care e drumul cel drept, n-aveau decât să se uite pe unde merge Iuliu Maniu!” Iar Victor Eftimiu a surprins destinul dureros al celui care a gustat din plin nerecunoștința contemporanilor săi: „Apărător de neam și țară / Scăpași de temnița maghiară, / Și ți-a fost dat ca să sfârșești / În temnițele românești.” Să-i fie odihna în lumina cerească înveșmântată și memoria în istoria neamului, în veci, binecuvântată!»

Ceremonia s-a încheiat cu depunerea coroanelor și a jerbelor de flori, după care militari ai Diviziei 4 Infanterie Gemina au prezentat onorul în fața statuii marii personalități a neamului românesc.

2019-01-11T23:12:58+00:0011 ianuarie 2019|Categories: BRU, Eparhia de Cluj-Gherla, Știri, Știri din Eparhia de Cluj-Gherla|Tags: , , |

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Versiune BETA

Această versiune a site-ului se îmbunătățește. Apreciem orice comentarii sau observații în vederea dezvoltării unei versiuni care să răspundă cât mai bine nevoilor publicului.

Vă rugăm să ne transmiteți observațiile sau sugestiile dumneavoastră la adresa de email info@bisericaromanaunita.ro.

Vă mulțumim.

Vechiul website al BRU

Pentru a vizualiza articole publicate înainte de luna decembrie 2018, vă rugăm să accesați vechiul website al Bisericii Române Unite cu Roma: bru.ro

Acest website folosește cookie-uri proprii și ale terților. Prin continuarea navigării vă exprimați acordul pentru utilizarea acestora. Setări Ok

Cookie-uri ale terților

Google Analytics