În dimineața zilei de 4 decembrie 2018, Sora Maria Florina Mărieș, membră a comunității Surorilor Congregației Maicii Domnului din Blaj, și-a încheiat pelerinajul pământesc la frumoasa vârstă de 96 de ani, din care 72 de ani de viață consacrată.

Ceremonia înmormântării va avea loc în Capela Arhiereilor din Blaj în data de 6 decembrie 2018, începând cu ora 12.00.

Sora Maria Florina a Sfintei Fecioare Maria s-a născut la data de 11 august 1922, în localitatea Băsești, județul Maramureș. A fost membră în Congregația Surorilor Maicii Domnului din 15 august 1944, fiind înveșmântată la Blaj, unde a depus și primele voturi călugărești la 15 august 1946.

La momentul dispersării, sora Florina avea misiunea de învățătoare la Școala Primară Maica Domnului din Cluj. Odată cu scoatere Bisericii Greco-Catolice și implicit a Congregației în afara legii, a împărtășit soarta tuturor surorilor, întorcându-se în sânul familiei. Chiar dacă au fost vremuri grele, asemenea fecioarelor înțelepte, a păstrat aprinsă flacăra credinței și a păzit cu stoicism fidelitatea față de Mirele Ceresc. Iată cum descria sora Florina această perioadă din viața ei: ”În acest timp am fost în familie la părinţi, pe care i-am ajutat în toate muncile agricole, dar programul de viaţă de mănăstire nu l-am părăsit. Nu aveam Sf. Liturghie în fiecare zi. În dumineci şi sărbători făceam drumul pe jos de 20 km singură. Aici la Biserica romano-catolică ne întâlneam mai multe surori care eram pe acele meleaguri. Era o bucurie să ne vedem, să putem vorbi ce facem, cum o ducem cu greul vieţii, dar fiecare era bine sufleteşte pentru că rugăciunea şi încrederea în Bunul Dumnezeu ne ţineau unite. Odată, de Sfintele Paşti, ne-am întâlnit 15-16 surori. Bucuria noastră să cântăm „Cristos a înviat!”. Era cu noi şi sr. Eufemia, care, fiind mult mai în vârstă decât noi, ne încuraja să fim statornice şi cu încredere că biruinţa va veni, nu ştim când, dar va veni!”

Purtând „stigmatul” de a fi călugăriță greco-catolică, nu a putut să-și continue activitatea în învățământ, motiv pentru care s-a angajat la sanatoriu TBC din Jibou, unde s-a calificat ca sora medicală.

În 1956, s-a alăturat celor 24 de surori care, în vremurile vitrege ale regimului comunist, au format comunitatea clandestină din Craiova, fiind încadrată ca soră medicală la Spitalul Regional din oraș. Timpul petrecut la Craiova i-a îngăduit să facă pregătirea pentru depunerea voturilor călugărești pe viață. Astfel, în prezența Preacuvioasei Mame Sofia Mureșan, la 14 august 1958, în Biserica Romano Catolică, împreună cu celelalte surori „de generație”, a depus voturile călugărești pe viață. Această comunitate a fost „spulberată” odată cu percheziția drastică întreprinsă de Securitatea din Craiova, călugărițele fiind risipite din nou pe cuprinsul Transilvaniei, iar Superioara generală și cea locală, fiind arestate și apoi condamnate la ani grei de închisoare.

S-a stabilit în Sighetu Marmației – oraşul martirilor, unde a lucrat timp de 19 ani la Leagănul de copii, copiii adresându-i-se cu apelativul mama. În această localitate s-au regăsit mai multe surori care au format o comunitate. Deși erau vremuri grele, sora Florina a privit cu ochii credinței evenimentele, bucurându-se de căldura dragostei fraterne și întrezărind prezența și purtarea de grijă a Domnului: „Nu aveam pernă la cap, dormeam toate într-o cameră, dar eram fericite că suntem împreună, duceam o viaţă de rugăciune, de ajutor între noi, de iubire şi de dragoste. În toate aceste lipsuri ne simţeam fericite. Eram vizitate de surori din alte oraşe, de PC Sofia care ne-a vizitat de mai multe ori, făceam exerciţii spirituale cu uşile şi geamurile acoperite cu perdele duble. Pregăteam copiii la prima Împărtăşanie, făceam înveşmântări, cateheză cu adulţii. Am avut şi dificultăţi, duşmani, am fost pe la securitate, dar toate au fost spre binele nostru sufletesc: ca să fim mai aproape de Dumnezeu şi să avem mai multă încredere că ne poartă de grijă în toate momentele vieţii noastre şi este de faţă la tot ce facem.”

După ieșirea la lumină a Bisericii noastre, în 1992 Providența Divină i-a condus pașii la Blaj unde, împreună cu alte surori, a pus început comunității Surorilor Congregației Maicii Domnului din Blaj. A iubit mult Biserica noastră și a slujit-o cu generozitate prin serviciul oferit la Institutul Teologic Greco-Catolic din Blaj și la Palatul Mitropolitan. În Congregație, sora Florina a fost unul dintre pilonii importanți, deținând mai multe misiuni, printre care cea de superioară locală a comunității din Blaj, de vicară generală în perioada 1993-1999 și de consilieră generală a Congregației Surorilor Maicii Domnului în perioada 1999-2005.

Sora Florina a fost un suflet blând, iubitor și generos în slujire. Astăzi, la încheierea pelerinajului pământesc, o însoțim cu rugăciunea și dragostea noastră, având încredere că se va face părtașă de făgăduința vieţii veşnice adresată de Cristos celor care l-au urmat: Nu este nimeni care şi-a lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii, sau ţarine pentru Mine şi pentru Evanghelie Şi să nu ia însutit – acum, în vremea aceasta, de prigoniri – case şi fraţi şi surori şi mame şi copii şi ţarine, iar în veacul ce va să vină: viaţă veşnică. (Marcu 10,29-30)

Să se odihnească în pace!

Sursa: Congregația Surorilor Maicii Domnului